Cine s-a mutat o data cunoaste problema: nu doar despartirea de locuinta este grea, ci si povara mutatului cu toate treburile, grijile, termenele si greutatile. Exista foarte multe intrebari: unde imi anunt schimbarea numarului de telefon? Cine imi reconstruieste bucataria? Incotro cu mobila veche? O situatie dificila, in special pentru persoanele in varsta. Solutia problemei: un serviciu specializat de mutare.

Idei de afaceri: Servicii de mutari
O poveste de succes din BremenIn 1998, Karen Pretzer a infiintat serviciul de mutari Umzugs-Service, iar clientii sunt entuziasmati de oferta ei. „As vrea sa va multumesc inca o data pentru ajutorul dat la mutarea surorilor mele. Datorita dvs., mutarea a decurs fara dificultati si amandoua s-au acomodat foarte bine in noua locuinta. Daca peste cativa ani ma voi muta si eu intr-o alta locuinta, cu siguranta ma voi adresa dvs.", scrie un client multumit pe pagina web a firmei.
Succesul a fost rapid. In 2004, firma a inregistrat o cifra de afaceri de 192.000 €, iar in 2005 - de 250.000 €. Karen Pretzer isi vinde conceptul si in franciza. Din 2003 exista un francizat in Hanovra, Jürgen Dohmann. Acesta a citit in timpul concediului un articol despre serviciul de mutare din Bremen intr-o revista pentru femei „din pura plictiseala", dupa cum marturiseste. „Pe atunci tocmai ramasesem fara un loc de munca si cautam o noua provocare. Ideea unui serviciu de mutari m-a entuziasmat imediat", marturiseste intreprinzatorul din Hanovra.
Dupa terminarea concediului, a contactat-o pe Karen Pretzer. „Ne-am inteles excelent din primul moment", isi aminteste el „In aprilie 2003, am indraznit sa fac pasul si sa devin independent ca francizat Umzugs Service. O decizie pe care nu am regretat-o niciodata", spune Dohmann. In prezent, in firma exista doi angajati full-time si cinci colaboratori.
„Taxa de franciza este de 30.000 €", spune Karen Pretzer. Multi bani! „In schimbul lor, partenerii nostri primesc materiale publicitare, protectie teritoriala, materiale necesare mutarilor (ca, de exemplu, cutiile de carton), pagina de Internet si intregul nostru concept de afaceri." In plus, viitorii contractanti pot sa beneficeze de consultanta firmei-mama, orice problema ar avea. „Investitia a meritat pentru mine. In faza de inceput, centrala mi-a dat foarte multe comenzi", spune multumit Jürgen Dohmann.
Idei de afaceri: Servicii de mutari
Costuri de inceput: aproximativ 6.000 €„Pentru aplicarea ideii mele de afaceri nu am avut nevoie de un parc de masini sau de o hala imensa pentru depozitare", spune Karen Pretzer. Ea inchiriaza in caz de necesitate autovehicule sau hale de depozitare pentru depunerea partilor de mobilier care nu mai pot fi folosite. „Acest lucru tine costurile curente sub control."
Calculator, fax, pagina de Internet, telefon, cateva mici anunturi de mica publicitate - mai mult nici nu trebuie pentru intemeierea unei firme de servicii pentru mutari. Plus o masina pentru a-i vizita pe clienti la fata locului si cateva materiale pentru mutari - o roaba, paturi si cutii.
„Costurile mele in faza de inceput erau de aproximativ 6.000 €", ne marturiseste Annett Urban, o alta intreprinzatoare din bransa. „O masina si un calculator aveam deja. Deci puteam sa incep imediat." Annett Urban isi conduce afacerea la fel ca si francizatul Jürgen Dohmann: de acasa. „Un birou costisitor nu este neaparat necesar in faza de inceput", spune ea. De aceeasi parere este si Jürgen Dohmann: „Eu imi vizitez clientii la ei acasa. Deci nu are nici un rost sa ai un birou reprezentativ, ca o carte de vizita."
Idei de afaceri: Servicii de mutari
Karen Pretzer organizeaza mutarile dintr-un birou mic, cu un spatiu de depozitare. In centrala Umzugs Service, intr-un spatiu de 120 mp, lucreaza sase angajati permanent si cinci colaboratori - printre care tamplari, electricieni si experti in arta. Jürgen Dohmann lucreaza impreuna cu cinci ajutoare platite cu salariul de 400 € si cu doi angajati permanent - un tamplar si un electrician. „Pentru mine este important ca angajatii mei sa aiba un comportament prietenos si un al saselea simt pentru relatiile cu oamenii", subliniaza Dohmann. „In domeniul acesta, increderea si simpatia sunt elemente fundamentale."
Idei de afaceri: Servicii de mutari
Un spectru larg de serviciiFirmele de mutari ofera clientilor lor nu numai serviciul standard pentru mutare. „Noi asiguram un serviciu complet si fara griji in privinta mutarii", explica intreprinzatoarea din Bremen. „De la masurarea noii locuinte si asigurarea transportului profesionist al mobilei, pana la sustinerea in probleme administrative.
Umzugs Service ajuta clientii sa-si scoata la licitatie mobila veche pe Internet, sa-si schimbe adresa in actul de identitate sau sa-si cumpere un covor pentru noua casa. Chiar si canalele TV sunt programate din nou. "Bineinteles ca ne ocupam si de problemele iminente de renovare, conectam calculatorul si cuptorul cu microundei", spune Karen Pretzer. „Clientii multumiti sunt inceputul si sfarsitul acestui concept de afaceri."
Clientii beneficiaza de o multitudine de servicii:* Masurarea noului spatiu locativ* Aruncarea gunoaielor, a lucrurilor de care nu mai este nevoie si predarea ordonata a locuintei* Servicii de tamplarie si electrica* Demontarea si montarea mobilei* Montarea tablourilor, oglinzilor si a decoratiunilor de perete* Ajutor in problemele adminstrative* Racordarea si reglarea aparatelor tv-video, a cablului tv, a computerului si a combinelor stereo* Vanzarea mobilei vechi si a obiectelor de valoare prin eBay* Executarea lucrarilor de renovare necesare* Ingrijirea animalelor de casa pe timpul mutarii
Un catalog asemanator de servicii este oferit clientilor si de Annett Urban. „Aceasta paleta larga ne diferentiaza clar de o firma traditionala pentru mutari", spune Urban. „Eu ma vad mai degraba ca un ofertant de servicii decat o firma de mutari", confirma si Jürgen Dohmann.
Idei de afaceri: Servicii de mutari
„Resedinta" firmei de mutariKarin Pretzer si Jürgen Dohmann isi ofera serviciile in orase mari: Bremen (556.000 de locuitori) si Hanovra (526.000 de locuitori). Annett Urban isi are firma in oraselul Henstedt-Ulzburg (26.000 de locuitori) in Schleswig-Holstein, dar cu un avantaj major: apropierea de Hamburg (1.700.000 de locuitori).
„Inainte de fiecare mutare oferim clientilor nostri o consultare gratuita. Aceasta dureaza de regula de la o ora la doua ore jumatate", spune Jürgen Dohmann. „Prin aceasta discutie explicam si prezentam clientilor nostri gama de servicii si vorbim despre durata si desfasurarea procesului de mutare."
Si Annett Urban isi viziteaza clientii acasa si discuta amanuntele mutarii. „Incredere, siguranta, simpatie. Pe aceasta discutie se bazeaza o desfasurare a procesului de mutare fara probleme", ne spune antreprenoarea din Henstedt-Ulzburg.
Idei de afaceri: Servicii de mutari
C lientul se afla pe primul loc„O mutare dureaza de regula intre o zi - o zi si jumatate si este realizata de doi angajati", ne dezvaluie Dohmann. Deja de la prima discutie sunt clarificate amanuntele mutarii: Unde va sta dulapul de perete? Unde vine televizorul? Care tablouri vechi vor fi agatate si unde? In majoritatea cazurilor, clientii participa la mutare.
In ziua mutarii toate lucrurile din locuinta sunt impachetate in cartoane, mobila veche este sortata, iar obiectele de care nu mai este nevoie sunt aruncate. „Numai cand totul este impachetat si gata de mutare, inchiriez de la o firma de transport din Hanovra un camion. Datorita faptului ca 75% din mutarile noastre se petrec pe raza orasului nostru, nu avem nevoie de camion decat cateva ore." Firma de inchirieri de autovehicule Sixt (www.e-sixt.de) inchiriaza un Mercedes Benz Sprinter cu 79 € pe zi.
Idei de afaceri: Servicii de mutari
In noua locuinta se face despachetarea in functie de dorintele clientilor, ca si asezarea si aranjarea obiectelor in casa. „Tamplarul asambleaza dulapurile si face si mici reparatii. Electricianul agata lampile, monteaza prize in locurile dorite si se ocupa si de reprogramarea canalelor de televiziune", spune Jürgen Dohmann.
Idei de afaceri: Servicii de mutari
Castigul si situatia comenzilorAnnett Urban cere clientilor ei, pentru o ora de munca, intre 23 si 30 € . „In prezent, ocupandu-ma de pana la 3 mutari pe saptamana, obtin un profit lunar de 6.200 € ", afirma intreprinzatoarea. Atentie: ea face acest lucru pe langa slujba ei principala! „In functie de implicarea managerului, in primul an se poate obtine un profit intre 150.000 si 180.000 €", spune ea.
O ora de munca la Umzugs Service costa intre 24 si 37 € . O mutare completa ajunge sa coste intre 800 si 1.400 €. „Circa 70% din comenzile noastre se incadreaza in aceste preturi", spune Jürgen Dohmann. „Am efectuat insa si mutari de 500 € si de 3.000 €." In anul 2004, firma din Bremen a obtinut un profit anual de 192.000 €. „In 2005, cu circa 30 de mutari pe luna, profitul anual a fost de 250.000 €", explica Karen Pretzer. „Din aceasta suma mi-a ramas un castig de circa 40%. Adica 100.000 € pe an."
Jürgen Dohmann este si el foarte multumit: „Nu am regretat nicio secunda faptul ca am devenit independent. In fiecare zi lucrez intre opt si douasprezece ore si imi face o placere deosebita", spune intreprinzatorul din Hanovra. „Nu exista nimic mai frumos decat sa te trezesti in fiecare dimineata si sa mergi cu placere la serviciu", incheie el.

Nu este inca 8.00 dimineata, dar V.P. si angajatii sai deschid deja portile spalatoriei auto. O hala mare de aproape 100 mp, dotata cu un pistol de apa sub presiune, pentru operatia de prespalare, un sistem modern de perii si suflante de aer, care ajuta la uscarea rapida a autovehiculului spalat si un utilaj care aplica un strat de ceara protectoare peste vopseaua auto, iata cum arata una dintre cele mai rentabile spalatorii auto din Brasov. Alaturi de hala, este amenajat un spatiu de incasare a contravalorii serviciilor prestate si un mic barulet in care clientii pot astepta pana cand masina le este spalata. Tarifele practicate nu sunt dintre cele mai mici, dar acest lucru permite selectarea clientelei. „Chiar daca am avut preturi mari inca de la inceput, profesionalismul si noutatea serviciilor oferite ne-au ajutat sa reusim in aceasta afacere”, povesteste V.P.. „De obicei, clientii nostri au masini scumpe si apreciaza in mod deosebit calitatea operatiunilor efectuate in procesul de curatare a autovehiculului. Din acest motiv, in scurt timp de la lansarea noastra pe piata, o alta spalatorie, aflata in apropiere, care avea tarife mai mici, dar era utilata modest, a dat faliment.” In mod normal, programul de lucru se termina la orele 20.00, dar daca vremea este buna, clientii vin de multe ori pana la orele 23.00. Aproximativ 90% dintre ei doresc spalarea interioara si exterioara a autoturismului, 15% vor curatarea motorului si a exteriorului masinii si doar 5% solicita numai spalarea motorului.
Atuul calitatii„Ca sa reusesti in afaceri, trebuie sa-ti respecti cuvantul dat”, este de parere V.P.. „Lumea a inceput sa aprecieze calitatea. Ca urmare, daca promiti calitate, trebuie sa si oferi calitate. Asta este calea cea mai sigura de a forma clienti fideli.” El a deschis spalatoria auto in septembrie 1996, dar experienta sa in afaceri a inceput in 1990. Dupa o activitate de comert si una de productie, s-a decis sa abordeze sfera serviciilor. Ca urmare, a inchiriat un teren de aproximativ 300 mp, in ideea de a deschide o spalatorie auto. „Initial m-am gandit la un atelier de reparatii, alaturi de un magazin de piese auto”, povesteste V.P.. „Dar, pe o piata care are tendinta sa se imparta in segmente clare, un service auto care sa execute la un loc lucrari de tinichigerie, vopsire si reparatii ale motorului nu are viitor. Asadar, am abordat domeniul cosmeticii auto, care presupune operatii complete de curatare a unui autovehicul.”Numarul destul de mare de spalatorii existente in acel moment in Brasov l-a determinat sa aleaga o formula noua de prezentare a serviciilor sale. Astfel, dupa modelul marilor firme straine, V.P. a amplasat pe terenul inchiriat un utilaj performant de spalare automata a masinilor, ceea ce l-a ajutat sa castige o pozitie buna pe piata. Spre deosebire de spalarea manuala, care dureaza in jur de 15 minute, trecerea autovehiculului prin statia automata dureaza doar 45 de secunde. Acest amanunt este deosebit de important pentru clientii grabiti, care nu ezita sa plateasca mai mult pentru a castiga timp. In plus, utilajele performante aplica un strat de ceara protectoare peste vopseaua autovehiculului spalat, ceea ce ii confera acestuia un aspect mai placut si o rezistenta mai mare la murdarie.

Un factor important pentru succesul afacerii – satisfactia clientuluiIn timpul operatiilor de spalare, este bine sa fiti la fata locului, nu doar pentru a-i supraveghea pe angajati, ci si pentru a afla reactiile clientilor cu privire la serviciile primite. Observati cu atentie comportamentul celor care apeleaza la dvs., notati comentariile si solicitarile speciale, astfel incat sa puteti face modificarile necesare in cel mai scurt timp. Daca clientii sunt multumiti, ei vor deveni fideli spalatoriei, in schimb, daca au neplaceri, vor renunta imediat la serviciile pe care le oferiti si vor recomanda si cunoscutilor sa faca la fel. V.P. a angajat un inginer care sa supravegheze activitatea din spalatoria auto, cat timp el nu se afla in preajma. Acesta urmareste indeaproape incasarea platilor si calitatea serviciilor prestate de cei cinci lucratori existenti in fiecare tura. De asemenea, daca vreunul dintre angajati se afla in perioada de proba, tot inginerul este cel care apreciaza daca noul venit s-a integrat echipei de lucru sau daca este cazul sa-si caute un alt loc de munca.Desi tarifele practicate sunt mai ridicate decat cele de la spalatoriile auto clasice, fara utilaje automate, ele nu reprezinta o problema pentru cei care vin sa-si spele masinile aici, uneori numarul acestora atingand 45/zi. Pe langa curatarea masinii, clientii pot beneficia si de un schimb rapid de ulei, iar in functie de marca folosita, aceasta operatiune poate fi gratuita. „Oamenii sunt foarte multumiti de serviciile pe care le oferim si acest lucru ne-a ajutat sa ne mentinem o pozitie buna pe piata”, explica V.P. succesul firmei sale.
O spalatorie auto in aer liberNu toti cei care infiinteaza o spalatorie auto lucreaza cu masini automate, fie pentru ca nu au avut posibilitatea sa le achizitioneze intr-un mod avantajos, fie pentru ca doresc sa particularizeze firma lor intre celelalte existente pe piata. Astfel, unii dintre intreprinzatori ofera clientilor o curatare de calitate a autovehiculului doar cu ajutorul unui pistol de apa sub presiune si a unor bureti si perii manuale. De exemplu, spalatoria lui M.D. a functionat la inceput in aer liber, ca urmare, niste utilaje performante si foarte costisitoare nu erau potrivite pentru momentul acela. „Am investit in scule ieftine care s-au amortizat foarte repede”, precizeaza el. Ideea s-a dovedit a fi una excelenta. „Dupa cateva luni, am reusit sa acopar terenul pe care se afla spalatoria, astfel ca am putut functiona foarte bine si pe timpul iernii.” Pe viitor, el intentioneaza sa combine afacerea existenta cu un atelier de vulcanizare, echilibrare de roti sau schimb de ulei si, de ce nu, poate cu un mini-bar unde clientii sa consume o cafea sau o racoritoare cat timp li se curata masina.Tarifele practicate sunt mai mici cu 40% fata de cele de la o spalatorie automata, iar pentru un serviciu complet – spalare exterioara, spalare interioara si spalare a motorului – M.D. acorda o reducere de 10%. De obicei, clientii sai isi spala masinile intre orele 9.00 si 18.00. Daca el personal lipseste, cei doi angajati ai sai se ocupa de tot ceea ce este necesar pentru buna functionare a firmei, de la curatarea autovehiculelor pana la intocmirea necesarului si aprovizionarea cu detergenti, silicon sau solutii de spalat motorul. „Important este ca paleta de servicii oferite si calitatea lor sa fie pe placul clientilor”, precizeaza M.D.. „Astfel iti formezi o clientela care ramane numai a ta, indiferent de cate alte spalatorii auto ar mai aparea in apropiere.”
Situatia pieteiFie ca se intinde pe o suprafata de 300 mp sau numai de 50 mp, fie ca este amenajata intr-o hala sau se afla in aer liber, fie ca este dotata cu utilaje automate sau doar cu un pistol de apa sub presiune, fie ca functioneaza non-stop sau 8 ore/zi, o spalatorie auto reprezinta o afacere deosebit de profitabila, iar cei care au valorificat o astfel de oportunitate stiu deja acest lucru. Piata cuprinde sute de mii de potentiali clienti, de la posesorii de Dacii la cei care au masini de zeci de mii de euro. Toti doresc ca autovehiculele lor sa fie curate, nu numai pentru a evita sa fie opriti de Politie, ci mai ales pentru a-si proteja investitia facuta. Praful, noroiul sau gheata se depun cu regularitate si in mod inevitabil pe caroseria auto, distrugand stratul de vopsea – fie ca aceasta este mata, fie ca este metalizata. De asemenea, in cazul unui motor murdar, se observa mai greu micile nereguli – de exemplu, scurgerile de ulei – care pot cauza defectiuni foarte grave. Ca urmare, singura solutie consta in indepartarea acestor impuritati cat mai des posibil. Dar, de exemplu, daca in mod normal motorul unei masini se curata la 8-10 saptamani o data, exista clienti care solicita aceasta operatiune saptamanal, asa cum exista altii care fac acest lucru de 2-3 ori pe an. Nimic nu este mai greu de prezis decat felul in care se comporta clientela. Important este sa oferiti niste servicii de calitate astfel incat oamenii sa apeleze la dvs. atunci cand au nevoie. Amplasamentul este esential in dezvoltarea afaceriiDimensiunile spatiului necesar pentru o spalatorie auto variaza de la caz la caz, dar o suprafata de 50 mp este suficienta pentru primii dvs. pasi ca intreprinzator particular. Important este sa va amplasati afacerea intr-un loc cu densitate mare de populatie sau cu trafic intens, o zona in care se intersecteaza traiectoria cat mai multor persoane, indiferent daca merg la serviciu, la cumparaturi sau sa-si petreaca timpul liber. Intreprinzatorii in domeniu considera ca majoritatea clientilor noi se decid in mod spontan sa apeleze la serviciile unei spalatorii auto, iar daca raportul calitate – pret este convenabil, ei devin fideli. Asadar, un amplasament bun reprezinta totodata un mijloc deosebit de eficient de promovare a firmei dvs.. M.D. apreciaza ca locul potrivit pentru o spalatorie auto este „intr-o zona foarte populata, la o intersectie sau langa o artera de circulatie importanta”. O alta posibilitate este amplasarea acesteia in apropierea unei parcari de dimensiuni mari sau a unei firme care detine un parc auto mare. De asemenea, un spatiu foarte bun il reprezinta zonele de aglomerare a autovehiculelor ca, de exemplu, centre comerciale mari, benzinarii, ateliere de reparatii auto, vulcanizari sau magazine de piese auto. V.P. si-a amplasat afacerea in centrul orasului si considera ca este un loc excelent deoarece zilnic trec pe acolo sute de oameni, dintre care cateva zeci opresc sa-si spele masina. Posibilitatile de amenajare a unei spalatorii auto sunt multiple, dar totul depinde de imaginatia si disponibilitatile financiare pe care le are fiecare intreprinzator in parte. Daca demarati afacerea intr-un spatiu mic, nu uitati posibilitatile de extindere in cazul in care clientela dvs. creste foarte mult. O coada de 4-5 masini inseamna aproximativ o ora de asteptare, ceea ce ii poate determina pe multi potentiali clienti sa renunte. Oricare ar fi alegerea dvs., este bine sa aveti in vedere faptul ca masinile trebuie sa intre pe o parte si sa iasa pe alta parte, pentru ca sa nu se incruciseze pe traseu cu alte autovehicule, care asteapta sa fie spalate. In plus, tineti seama ca pe langa dimensiunile normale ale unei masini, este necesar un spatiu de macar 1 m pe fiecare latura, pentru a putea manevra cu usurinta pistolul de apa sub presiune si celelalte unelte care va ajuta in munca de curatare.
Autorizatii necesarePentru ca spalatoria dvs. sa functioneze in legalitate, informati-va asupra tuturor avizelor si autorizatiilor care trebuie obtinute. Initial, infiintati o firma al carei obiect principal de activitate sa il constituie “prestarea de servicii de curatare a autovehiculelor”. Dupa ce obtineti autorizatia de functionare a societatii si certificatul fiscal, dupa procedura obisnuita, este necesar sa solicitati aprobarea unor organisme specifice, fara de care activitatea spalatoriei nu se poate derula conform legii. In primul rand, aveti nevoie de autorizatia de functionare de la Agentia pentru Protectia Mediului, care impune proprietarilor de spalatorii auto sa aiba o instalatie de reciclare a apei, astfel incat noroiul si substantele toxice care provin din curatarea masinilor sa nu fie deversate in reteaua de canalizare a orasului. Acest lucru este ceva mai complicat deoarece o instalatie de acest gen costa cateva zeci de mii de dolari. O solutie preluata de majoritatea intreprinzatorilor in domeniu este inlocuirea instalatiei de reciclare a apei cu bazine decantoare de mal si separatoare de grasimi, astfel ca apa rezultata din spalarea masinilor sa intre aproape curata in canalizare. Ulterior, aveti nevoie de autorizatia de functionare pe linia protectiei muncii, care se obtine de la Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Protectia Muncii si de cea a Brigazii de Pompieri din localitatea dvs.. Pe langa acestea, solicitati autorizatia sanitara de functionare de la Inspectoratul de Politie Sanitara si Medicina Preventiva si cea de la Primarie. Nu va descurajati daca obtinerea acestor acte vi se pare obositoare si inutila. Este adevarat ca procedura care trebuie urmarita nu este intotdeauna clara, iar atributiile unor organisme se suprapun, dar cu timpul o sa va obisnuiti, deoarece aceste autorizatii trebuie reactualizate in fiecare an.
Dotarea tehnica a unei spalatorii autoAm prezentat anterior cateva conditii necesare pentru ca un teren sa fie potrivit serviciilor de curatare a autovehiculelor. Dar, pe langa acestea, construirea unei piste de beton corespunzatoare si amplasarea pe ea a unor echipamente performante reprezinta aproape 50% din garantia succesului unei spalatorii auto. In functie de resursele financiare de care dispuneti, puteti demara afacerea dvs. cu un pistol de spalat sub presiune cu apa calda si detergent – utilizat in general pentru operatia de prespalare –, un compresor de aer, un aspirator de praf de mare capacitate si, eventual, o statie automata de spalare propriu-zisa. Consumabilele – detergent si ceara pentru lustruirea autovehiculelor – trebuie sa fie biodegradabile, pentru a proteja vopseaua auto.

Idei de afaceri: Servicii pentru oamenii ocupati
"Am avut la un moment dat un loc de munca in care eram un fel de personal asistent - alergam toata ziua si ma ocupam de o gramada de probleme organizatorice, intalniri, rezervari etc.", povesteste Ciprian Padure, directorul firmei Planet Services din Bucuresti. "A fost o activitate care mi-a placut si care mi-a ramas in cap, asa ca atunci cand am decis, eu si prietena mea, sa facem ceva pe cont propriu am cautat ceva similar."

Ideea a venit aproape de la sine: diverse mici servicii pentru persoanele care stau prost cu timpul. De exemplu: plata facturilor, plimbatul cainelui, facut piata, dus-luat hainele de la Nufarul, curierat, procurarea de bilete la spectacole, curatenie. "Lista de servicii nu a fost foarte lunga la inceput", continua Ciprian, "dar ea s-a imbogatit permanent. Practic, vroiam ca oricine avea o problema, de orice fel, sa sune la noi si sa ne intrebe: «Puteti sa faceti asta pentru mine?» Si noi chiar sa putem."
Au demarat afacerea rapid, avand ca dotare un Tico, un Logan si doua telefoane mobile. Iar pentru promovarea serviciilor au apelat la anunturi de mica publicitate si la fluturasi publicitari. "Prima comanda - pastram si acum banii sub geamul biroului, 150.000 de lei - a fost pentru niste haine care trebuiau duse la croitorie, la modificat. Era vorba de niste pantaloni si niste fuste pe care clienta le tinea de vreun an prin sifonier si de care nu mai gasea timp sa se ocupe. Le-am luat noi, le-am dus si a doua zi eram cu ele inapoi, frumos impachetate. Clienta a fost foarte multumita."
Inceputul fusese facut. In lunile care au urmat, alte si alte comenzi s-au adaugat in portofoliul celor doi tineri intreprinzatori:
Idei de afaceri: Servicii pentru oamenii ocupati
Intretinerea locuintelor (200.000 de lei). "De aici vin cele mai multe solicitari. Noi oferim, in principiu, un serviciu de intermediere intre clienti si firme de curatenie, pentru ca e destul de greu sa gasesti o firma serioasa, cu preturi care sa-ti convina. Pentru asta trebuie sa pierzi cel putin o ora, pe telefon. Noi obtinem preturi, discounturi, gasim menajere cu ora sau cu ziua si punem apoi oamenii in legatura. Tariful este incasat doar de la client, nu si de la firma de curatenie."
Idei de afaceri: Servicii pentru oamenii ocupati
Plata facturi (400.000 de lei). "Aici clientii sunt, in general, oameni care castiga bine, dar care nu au timp de altceva in afara de slujba lor. Si care trebuie sa plateasca mai multe telefoane, pe la toate companiile, plus rate pe la banci, lumina cablu, sau chiar amenzi. Chiar zilele trecute m-au chemat doi soti care luasera in aceeasi zi amenzi in trafic si care stiau ca, pentru a le plati, e de alergat destul."
Idei de afaceri: Servicii pentru oamenii ocupati
Curierat (100.000-150.000 de lei). "Imi este foarte drag acest serviciu, pentru ca imi place sa conduc si ma descurc foarte bine in traficul aglomerat din Bucuresti. Spre deosebire de firmele mari de curierat, eu livrez pe loc, nu in 6 ore, nu a doua zi; acum mi-ai dat coletul, acum am plecat la adresa respectiva. In maximum 1 h sunt in orice colt al Bucurestiului si nici nu tin cont de dimensiunile sau de greutatea coletului, cum se intampla la alte firme. Sa incapa in masina, asta e singura conditie."
Idei de afaceri: Servicii pentru oamenii ocupati
Taxi special (negociabil). "M-a sunat intr-o seara o doamna ca avea nevoie sa vina o masina sa o ia de acasa la trei dimineata, ca sa prinda un avion la Otopeni, pe la 5.30. Si avea mai multa incredere in mine, decat intr-o firma de taximetrie. Nu stia sigur daca la ora aceea ar fi gasit un taxi disponibil si vroia sa fie linistita, sa nu stea stresata. Plus ca eu aveam si un pret mai convenabil, fara tarif special pentru curse in afara Bucurestiului. 300.000 de lei a costat cursa, destul de putin dat fiind ca trebuia sa ma si intorc in oras."
Idei de afaceri: Servicii pentru oamenii ocupati
Cumparaturi (300.000 de lei). "E o alta activitate care imi place mult. Pot fi cumparaturi pentru familii (legume, fructe, alimente, sucuri, apa) sau pentru firme (consumabile, materiale necesare la birou). Aici un rol esential il are increderea pe care o inspiram, pentru ca nu e usor sa dai cuiva pe mana 5 milioane de lei. Daca fuge cu banii? Ca sa evitam reticenta clientilor, am postat pe pagina noastra de web toate datele de inregistrare ale firmei, pentru ca oricine sa stie cine suntem si de unde sa ne ia. Cu clientii care apeleaza la noi pentru prima oara procedam altfel: luam de la ei doar lista de cumparaturi, platim totul din banii nostri si ei ne deconteaza factura cand sosim cu marfa."

Idei de afaceri: Mii de dolari din productia de materiale publicitare gonflabile
Pana la Revolutie, Marian Ceausu a lucrat ca inginer chimist (specialitatea mase plastice) la un combinat chimic. Dupa orele de program isi petrecea timpul liber in fata masinii de cusut, croind diferite articole de imbracaminte pe care apoi, cu ajutorul unui prieten, le vindea prin Fondul Plastic. Era si un hobby, dar si o sursa suplimentara de venit! Dupa 1989 si-a incercat norocul in afaceri cumparand “o epava de tractor”, dupa cum spune el. L-a reparat singur si a incercat sa faca agricultura, dar, nefiind sustinut asa cum s-ar fi asteptat, a vandut tractorul si a cumparat doua masini de cusut. De aici incepe aventura in domeniul productiei de materiale publicitare gonflabile. Ideea acestui gen de afacere i-a venit in timp ce privea un catalog de baloane cu aer cald. Si-a zis: “Asa ceva pot face si eu!”. Primul client abordat a fost Coca-Cola pentru care a produs doua cutii gonflabile, replici la o scara mare a cunoscutelor recipiente de 330 ml. Sigur pe el, Marian Ceausu i-a abordat pe cei de la Coca-Cola si le-a spus ce dorea sa faca pentru ei. A cumparat un material textil peliculizat de la un producator autohton si s-a pus pe treaba la cele doua masini de cusut, in garaj, ajutat de sotie. A facut cutiile si le-a vandut, onorand astfel prima comanda pentru care a primit 400.000 lei. Partea interesanta este ca atunci nici nu-si deschisese propria firma, fiind nevoit sa incaseze banii pe firma unui prieten.Intuind foarte bine potentialul de dezvoltare al afacerii, Marian Ceausu si-a deschis in 1994 firma S.C. Wind 94 Prod S.R.L. si a inceput sa produca reclame gonflabile. Pasiunea pentru croitorie si pregatirea profesionala in domeniul maselor plastice au fost esentiale pentru reusita. Dl Ceausu spune ca trebuie sa cunosti ceva chimie pentru a sti ce vopsele sunt cele mai bune sau pe ce materiale prinde vopseaua.

Idei de afaceri: Mii de dolari din productia de materiale publicitare gonflabile
Din garaj in topul firmelor din Bucuresti Pentru a face fata cerintelor venite din partea clientilor, Marian Ceausu trebuia sa-si diversifice productia, pe langa obiectele gonflabile incepand sa produca si alte materiale publicitare: banere in policromie, standuri expozitionale, utilizand tehnici de injectie mase plastice, de serigrafie, termoformare si, bineinteles, croitorie. A produs reclame publicitare utilizand diverse materiale: mase plastice, lemn, metal, rigips, textil. Pentru onorarea comenzilor avea nevoie de utilaje si tehnologii noi si de un spatiu mai mare pentru firma. Problema spatiului a rezolvat-o prin achizitionarea unui teren in Bucuresti (600 mp, evaluat la 160.000 $) si a inceput sa ridice un sediu nou. Lucrarile au durat trei ani si au fost realizate de dl Ceausu impreuna cu angajatii sai.Dotarea tehnica a firmei cuprinde strunguri, freze, masini de injectie, masina de termoformare, printer digital, 6 computere si 30 de masini de cusut. In 2001, firma sa a inregistrat o cifra de afaceri de 300.000 $, situandu-se pe locul 9 in topul I.M.M.-urilor din Bucuresti.
Idei de afaceri: Mii de dolari din productia de materiale publicitare gonflabile
Un Mos Craciun de zece metri! Marian Ceausu spune ca principalii clienti sunt agentiile de publicitate care ii solicita realizarea unor comenzi pentru clientii proprii. Astfel, la Wind '94 au fost produse materiale publicitare pentru cele mai mari companii din tara producatoare de bauturi racoritoare, bere, tigari, dulciuri, pentru operatori de telefonie mobila, pentru posturi de televiziune. Multe dintre materialele produse au putut fi admirate la mari evenimente, precum Gala Hagi (uriasele steaguri cu dimensiunile de 12 metri latime si 6 metri lungime, panourile publicitare rotitoare de pe marginea terenului de fotbal).Cateva din materialele produse de dl Ceausu si echipa sa reprezinta adevarate recorduri, ca dimensiuni si ca timp de realizare: primul balon gonflabil produs de firma sa a fost realizat in 32 de ore; o halba de bere inalta de 10 metri; un Mos Craciun tot de 10 metri; un BMW Z3 gonflabil care reproduce originalul, realizat in doar 4 zile!La acestea se adauga un ecran gonflabil de 6 pe 8 metri pentru proiectii cinematografice, realizat pentru o companie producatoare de tigari si decorurile pentru emisiunea “Careul de Aur” de la TVR. Marian Ceausu spune ca, practic, ar putea onora aproape orice comanda venita din partea clientilor daca nu ar intampina probleme cu furnizorii de materii prime din tara, in sensul ca acestia nu prea mai exista. Si sa faca import din Turcia nu prea este o solutie profitabila.Pentru a-si promova afacerea, dl Ceausu a apelat la un ghid de servicii si la un saptamanal de afaceri, unde au aparut mici anunturi publicitare. Nu a fost multumit de rezultatele obtinute si a renuntat sa-si mai faca reclama in acest mod. El spune ca cea mai buna reclama vine din partea clientilor pentru care a lucrat. Acestia sunt multumiti de calitatea materialului produs si il recomanda si altora.Despre piata pe care activeaza considera ca este inca in formare. Au aparut mai multe firme care se ocupa de productia de materiale publicitare, conduse de oameni care au lucrat in acest domeniu si care acum si-au deschis propria afacere. Problema este ca nivelul calitatii produselor pe care le executa lasa de dorit, principala cauza fiind amatorismul. Trebuie spus ca productia de materiale publicitare este doar o veriga din ceea ce se numeste industria publicitara. Este un lant care incepe cu firma care vrea sa-si promoveze pe piata un serviciu sau un produs. Pentru aceasta angajeaza o agentie de publicitate cu scopul realizarii unei strategii de promovare si de comunicare. Apoi urmeaza firma de productie de materiale publicitare, care incearca sa transpuna in realitate comenzile venite din partea agentiei de publicitate. Toata aceasta industrie depinde de nivelul de trai al oamenilor, de gradul de dezvoltare a societatii, pentru ca daca nu sunt bani pentru a achizitiona bunuri sau servicii, nu are rost sa faci publicitate.
Idei de afaceri: Mii de dolari din productia de materiale publicitare gonflabile
Extinderea afaceriiLui Marian Ceausu nu-i place inactivitatea. Si atunci cand nu are comenzi, cauta sa faca altceva. A observat astfel ce afaceri bune se pot face in domeniul confectiilor. Asa a inceput sa se gandeasca din ce in ce mai mult la croitorie (prima dragoste nu se uita!) ca o posibilitate de afacere pe scara larga. Cele 30 de masini de cusut pe care la are reprezinta un bun inceput pentru a intra in industria de confectii, producand articole de imbracaminte. Va face creatie si productie proprie. Singura problema este ca nu mai gaseste adevarati meseriasi, croitori care sa stie sa lucreze dupa un tipar, sa fie inventivi, nu doar simpli roboti executanti. A mai ridicat un nivel la sediul firmei, unde va fi atelierul de croitorie, si spera ca foarte curand va da drumul la productie. Este optimist pentru ca stie ca reusita in afaceri depinde de munca si de pasiunea pentru ceea ce face.

Idei de afaceri: Harnasamente decorative pentru cai
Petra Holderer (34 de ani) administreaza impreuna cu sotul sau o ferma de 5 ha in Mecklenburg. Aici confectioneaza capestre decorative pentru cai, din care a vandut deja peste 1.000 de bucati. Fosta manager in cadrul unei agentii de publicitate din Frankfurt am Main, Petra Holderer s-a mutat la tara in 2001, parasind fara regrete zgomotosul oras. A cumparat o ferma veche, in Mecklenburg-Vorpommern, si s-a mutat acolo impreuna cu sotul si copilul, dedicandu-se in intregime noii ei ocupatii: aceea de “mosiereasa”. “Nu vroiam ca baiatul meu sa creasca intr-un oras mare”, spune ea. “Viata la tara este mult mai sanatoasa si munca fizica iti ofera numeroase satisfactii. Cel mai important lucru mi se pare faptul ca am scapat de stress-ul de care, la fosta mea slujba, aveam parte din belsug.”Dar de-abia se instalase proaspata „mosiereasa”, ca prietenii i-au adus cadou din Peru un harnasament impletit artistic, cu vechi amulete incase, pentru cei cinci cai pe care ii crestea in grajdurile sale. „Nu vazusem pana atunci ceva atat de frumos”, isi aminteste Petra Holderer. “M-am hotarat imediat sa confectionez si eu astfel de capestre decorative, o ocupatie care mi se parea ideala pentru serile lungi si linistite de la ferma”. Asa ca in urmatoarele luni Petra si-a insusit tehnici de impletit, precum cea a macrameului, si a cautat furnizori de panza speciala, piele, accesorii din lemn, metal sau sticla.Primele harnasamente au avut ca destinatie, evident, cei cinci cai proprii, dar proaspata artizana a avut la un moment dat curiozitatea sa vada ce impresie produc acestea si asupra altor persoane. Ca urmare, le-a promovat pe eBay, iar interesul starnit a fost peste asteptari. Astfel ca ceea ce fusese initial doar un hobby pentru timpul liber s-a transformat instantaneu intr-o afacere: Petra Holderer a investit cca 5.000 de euro in materiale si in realizarea unei pagini web atragatoare (www.showzaum.de) si, in mai 2004, si-a lansat oferta pentru posesorii de cai: atelier de realizat impletituri artistice.

Idei de afaceri: Harnasamente decorative pentru cai
Secretele afacerii? Creativitate si materiale de calitateUn harnasament complet “inghite” cam 70 mp de panza si in jur de 60 de accesorii: perle de argint, scoici, lemn, catarame, pietre semipretioase etc. Prelucrarea acestora se face la o masa lunga de 4 metri. Calitatea materialului este un criteriu important pentru succesul afacerii, conform spuselor Petrei: „Accesoriile de slaba calitate, mai ales cele din lemn, isi pierd in cateva zile aspectul de nou, iar pielea, daca este una ieftina si tratata cu diverse chimicale, ii poate da calului alergii urate. Iar vestile circula repede printre clienti.” Panza de impletit, una fina dar extrem de rezistenta, o cumpara de la producatori germani care, in mod normal, au drept clienti fabricantii de vele pentru ambarcatiuni, iar celelalte obiecte necesare sunt aduse de prin toata lumea. Petra le solicita clientilor sa trimita inainte de plasarea comenzii poze cu caii lor, pentru a le recomanda harnasamentul cel mai potrivit. Lansarea efectiva a comenzii se face cu un formular special, cu indicatii exacte referitoare la masuri, culori si materiale dorite. Termenul de livrare este de doua pana la trei saptamani, dar Petra nu se apuca de lucru pana nu i se achita un avans; acesta include si taxa de expediere prin posta, cca 4 euro, precum si o suma pentru asigurarea marfii. Alta modalitate de vanzare este prin intermediul unui showroom amenajat in cadrul fermei unde, pe langa harnasamente, mai sunt expuse si obiecte originale – de obicei, sei – cumparate din Peninsula Arabica sau din America de Sud. Aici clientii pot savura o cafea si isi pot impartasi cunostintele despre cai sau pot sta la povesti.
Idei de afaceri: Harnasamente decorative pentru cai
150 de euro pentru o munca de 6-8 orePetra Holderer a vandut pana acum in jur de 1.000 de harnasamente decorative, la preturi intre 95 si 170 de euro, in functie de materialele folosite. Confectionarea fiecaruia dureaza sase-opt ore. „Preturile sunt foarte mici, avand in vedere creativitatea pe care o implica onorarea unei comenzi si timpul cheltuit. Dar sunt foarte multumita sa aflu ce incantat a fost clientul cand si-a vazut caii impodobiti cu produsele mele”, spune intreprinzatoarea.Clientul tipic este de sex feminin, de varsta mijlocie si provine din Germania sau din tari vecine: Belgia, Olanda, Franta, Elvetia, Italia. In cele mai multe cazuri detine un singur cal. Se remarca, de asemenea, un interes in crestere din partea proprietarilor de herghelii renumite sau de cai de expozitie.Deoarece pana acum clientii au fost atrasi in numar suficient doar prin motoarele de cautare de pe Internet, Petra Holderer nu isi mai face deocamdata alt fel de publicitate. Uneori chiar a fost nevoita sa refuze unele contracte, din cauza aglomerarii.Idei de afaceri: Harnasamente decorative pentru cai
Potentialul pietei este foarte bunIn Germania exista cateva milioane de cai, conform estimarilor facute de asociatiile de crescatori, intre 300.000 si 500.000 in fiecare land federal. Iar afacerile cu articole si servicii destinate acestor patrupede sunt in floare (exista chiar si bijuterii pentru cai). Calaria devine incet-incet o optiune din ce in ce mai raspandita de petrecere a timpului liber, lucru ilustrat si de pensiunile agro-turistice din Germania. „In multe zone, taranii au desfiintat grajdurile de vaci pentru a face loc boxelor de cai”, a observat Petra Holderer, care spera ca aceasta tendinta va duce si la un interes crescut pentru harnasamentele ei.Aceasta pioniera in impletituri nu se imbogateste deocamdata din mestesugul ei. „Dar am de-a face cu cai, pot sa imi impart timpul cum vreau si sa imi manifest creativitatea, iar aceste lucruri sunt foarte importante pentru mine”, explica ea. Imediat ce va avea putin timp, doreste sa dea la tradus pagina de Internet in limba araba.
Idei de afaceri: Harnasamente decorative pentru cai
Impletituri decorative pentru caiIdeea: confectionarea manuala de capestre si harnasamente decorative pentru cai.Investitia totala: circa 5.000 euro pentru un start de acasa (8.000 euro pentru deschiderea unui magazin). Suma este necesara pentru achizitionarea materialelor de lucru si pentru publicitate.Cifra de afaceri: la un numar de 10 comenzi pe luna, la un pret mediu de 150 euro fiecare, se obtine in primul an o cifra de afaceri de circa 18.000 euro.Conditii: stapanirea tehnicilor de impletire, creativitate.

In mod sigur, importanta exercitiilor fizice nu mai trebuie explicata. Oamenii stiu cat de sanatos este sa faci miscare si multi cunosc deja foarte bine sentimentul de relaxare si de pofta de viata care apare dupa un antrenament fizic. Unele persoane, cele cu munca de birou in special, chiar simt adesea o nevoie acuta sa iasa din rutina zilnica si sa isi dezmorteasca putin oasele, ridicand greutati sau alergand, pur si simplu. Iar acestei nevoi i se adauga de cele mai multe ori si dorinta, generala, de a arata cat mai bine - o dorinta mai estompata, poate, pe timpul iernii, dar foarte prezenta vara, cand oamenii stiu ca urmeaza sa se dezbrace pe plaja. Dar unde sa faca miscare? Acasa, cu aparatele-minune promovate la emisiunile de teleshopping? In jurul blocului, sub privirile curioase ale vecinilor? In cel mai apropiat parc? Posibil, daca exista o motivatie foarte puternica. Dar solutia cea mai buna este totusi o sala de fitness - una curata, civilizata, usor accesibila, dotata cu echipamente de top si unde exista instructori care pot indruma competent orice incepator. O astfel de sala de fitness, amplasata chiar si la parterul unui bloc si avand nu mai mult de 100 mp, poate aduce un profit de cel putin 1.500 de euro lunar.
Informatii pe scurtIdeea afacerii....sala de fitness destinata amatorilorSituatia pietei....foarte buna. Interesul pentru exercitii fizice se mentine permanent la un nivel ridicatCapital initial mediu.......15.000-20.000 de euroProfit estimat........1.500 de euro/lunaAspecte sensibile.......amplasamentul salii de fitness, conditiile oferite clientilorAfacerea se recomanda...persoanelor pasionate de fitness, care cunosc bine oferta salilor deja existente

Traseul infiintarii unei sali de fitness este relativ simplu. In principiu, tot ce aveti de facut este sa gasiti un spatiu potrivit, sa il amenajati conform viitoarei sale destinatii, sa instalati echipamentele, sa angajati personalul necesar (patru-cinci oameni) si sa atrageti primii clienti, platitori de abonamente lunare.
Ati facut aceste lucruri (ca la carte)? Inseamna ca ati depasit cea mai grea si mai costisitoare etapa, pentru ca de acum incolo lucrurile se simplifica enorm: in continuare, nu mai trebuie decat sa pastrati intacte standardele de calitate cu care ati atras primii clienti si acestia vor recomanda sala si altora, fara ca pe dvs. sa va coste un leu. Iar volumul de munca va fi mult redus: intr-o afacere ca aceasta nu trebuie sa bagati lunar bani in marfa, ca in cazul comertului, si nici in materii prime, ca in cazul productiei, nu trebuie sa va bateti capul cu stocuri nevandabile si cu parteneri rau-platnici. Sala de fitness va produce singura bani si atata tot.
Sala de fitness: Principalul factor de succesCel mai important element pentru reusita unei astfel de afaceri il constituie conditiile pe care le oferiti clientilor. Oricat de mare ar fi interesul lor pentru exercitiile fizice, ei vor renunta in scurt timp sa frecventeze sala daca aceasta nu le ofera suficient spatiu (in sensul ca e aglomeratie si se lucreaza incomod), daca nu au un loc unde sa-si tina hainele de strada pe durata antrenamentului sau daca nu pot sa faca un dus la sfarsit. Ca sa nu mai vorbim de gradul de curatenie: o sala murdara, igrasioasa, neaerisita, in care aparatele au vopseaua sarita sau sunt chiar stricate creeaza o impresie dezastruoasa.
Puneti-va in locul clientilor. V-ar placea sa va calcati in picioare cu altii timp de o ora, o ora si jumatate, sa respirati un aer imbacsit, sa riscati sa luati vreo boala de piele si sa mai si dati bani pentru asta? In mod sigur, nu. Asadar...
Sala de fitness: Cum trebuie sa fie... ...vestiarul?Vestiarul este primul loc unde se opreste clientul in cadrul unei sedinte de fitness obisnuite de antrenament. Aici se descalta si se dezbraca pentru a-si pune echipamentul sportiv si tot aici executa operatia inversa dupa ce a terminat exercitiile si a facut un dus. Amenajarea vestiarului este foarte simpla: cateva banci si cateva cuiere, intr-un cadru infrumusetat cu postere. Este bine sa existe doua vestiare separate (femei/barbati), fiecare cu acces la propria sala de dusuri si la propriul grup sanitar. Varianta cu un singur vestiar, un singur grup sanitar si o singura sala de dusuri este acceptata doar in cazul in care sala este destinata strict barbatilor sau strict femeilor (au aparut si in Romania astfel de sali de fitness , numai pentru femei).
Pentru siguranta hainelor de strada pe durata antrenamentului, amplasati in vestiar dulapuri compartimentate, in genul celor din oficiile postale, dar de dimensiuni mai mari. Astfel, la sosire clientul primeste cheia unui compartiment unde isi lasa hainele sau alte bunuri de valoare (ceas, telefon mobil, chei, bani), putand pleca apoi linistit in sala propriu-zisa, avand cheia la el.
...sala propriu-zisa?In principiu, o sala de fitness se poate amenaja chiar si pe o suprafata de numai 40 mp, in conditiile in care nu intentionati sa instalati decat aparatura minima, dar care permite exercitii pentru toate grupele de muschi. Aceasta dotare minima cuprinde un helcometru multifunctional, o bancheta cu 30 de pozitii de lucru si o presa pentru coapse si gambe. Nu va bazati pe ideea ca merge sa renuntati la vreunul dintre aceste aparate. Daca nu puneti in sala presa pentru coapse, clientii nu vor putea face exercitii pentru picioare si oferta dvs. va fi incompleta. Iar asta va va afecta credibilitatea - clientii se vor gandi ca nu stiti ca un corp se formeaza si se intretine in ansamblul lui, nu pe bucati.
Oricum, varianta aceasta cu sala de doar 40 mp este una fara perspective, destinata eventual unui grup foarte restrans de clienti (personalul unei firme, de exemplu). O sala destinata publicului larg porneste de la minimum 80 mp si poate gazdui 15 clienti simultan, dar foarte important este sa ofere conditii civilizate: sa fie iluminata atat natural cat si artificial, sa fie prevazuta cu sisteme eficiente de aerisire si incalzire. Iarna este frig, vara este cald, ca urmare este necesara si o instalatie de aer conditionat.
Pentru podea, criteriul esential il constituie aspectul. Ea poate fi acoperita cu tartan, cu mocheta lavabila sau cu orice alt material care arata bine sau are caracteristicile potrivite - nu se rupe, nu devine inestetic prin folosinta indelungata, se curata usor. Peretii se recomanda sa fie albi si acoperiti cu oglinzi. Acestea dau senzatia unui spatiu mult mai mare si, deci, a unei libertati mai mari de miscare; plus ca se lucreaza mai usor in fata unei oglinzi, deoarece clientul vede miscarea si o poate corecta, pentru a se apropia cat mai mult de executia optima. Si, in fine, o oglinda ofera permanent si un imbold pentru continuarea exercitiilor (se pot urmari progresele facute).
Spatiile dintre oglinzi este bine sa fie umplute cu postere color, infatisand atat campioni de culturism, cat si practicanti obisnuiti, care nu urmaresc performante sportive, ci doar sa arate foarte bine (lucru vizibil, de altfel, in posterele respective). Nu uitati, clientii unei sali de fitness au motivatii si scopuri diferite si fiecare trebuie sa gaseasca pe pereti modele adecvate scopului sau. De mare impact sunt grupajele de imagini "Inainte" si "Dupa", perioada vizata putand insemna 3-12 luni de antrenament.
...echipamentele?In prezent, exista in Romania furnizori de echipamente performante, fie aduse din afara de la firme cu traditie in domeniu, fie produse aici, sub licenta. Echipamentele sunt foarte importante, pentru ca trebuie sa indeplineasca simultan mai multe conditii (esentiale): sa fie foarte fiabile (nu uitati ca vor fi utilizate intens sapte zile din sapte), sa se poata intretine usor si sa ofere o siguranta maxima in utilizare. E vorba aici de echipamente de sute de kg, ale caror parti componente, daca se desprind aiurea, pot provoca accidentari grave.
Nu este cazul sa urmariti aici economisirea unor bani, achizitionand aparate de provenienta dubioasa sau la mana a doua. Chiar nu e cazul. Un echipament care cedeaza in timpul utilizarii creeaza probleme si unui sportiv cu experienta, cu atat mai mult unui incepator. Puteti avea mari probleme si nici o economie de bani nu justifica un asemenea risc.
...instructorii?O sala de fitness nu este un loc cu care clientul sa se familiarizeze singur. Aparatele ii pot crea un sentiment de disconfort sau chiar de teama, prin prisma unei posibile accidentari. Apoi, de unde va sti el ce exercitii sa execute, la ce aparate, in ce ordine, cu ce numar de repetari s.a.m.d., pentru a ajunge cat mai rapid la rezultatul pe care si l-a propus? De aceea, in sala trebuie sa existe permanent o persoana calificata, care sa fie in masura sa rezolve toate aceste probleme. Aceasta persoana, instructorul, trebuie sa aiba cunostinte temeinice in domeniu, sa poata identifica tipul somatic al unui client si sa-i recomande exercitiile cele mai potrivite, sa fie capabil sa acorde primul-ajutor in cazul unui accident si sa vegheze ca asemenea incidente sa se intample cat mai rar.
Dar instructorul de fitness trebuie sa fie, totodata, o persoana comunicativa, careia sa ii placa sa lucreze cu oamenii. Fiecare client are nevoie de atentie si de sfaturi competente, pentru a capata incredere in el insusi si pentru a se apropia mai mult de exercitiile fizice. Rezultatele nu apar chiar dupa prima saptamana de lucru, fapt care s-ar putea sa-l dezamageasca si sa-l demotiveze sa mai vina la sala. Aici va interveni instructorul, care ii va explica respectivului client ca un corp se formeaza un timp, ca organismul trebuie mai intai obisnuit cu exercitiul fizic si ca, pe masura ce programele de antrenament vor evolua, vor aparea si rezultatele.
Cum poate fi gasita o persoana potrivita pentru acest job? Institutele de educatie fizica si sport din tara ofera o buna pregatire stiintifica si practica. Absolventii de aici sunt, in marea majoritate, si sportivi de performanta, ca urmare pregatirea lor e dublata de o experienta personala in ceea ce priveste programul de antrenament. O astfel de persoana poate fi gasita prin recomandari directe, prin urmarirea evolutiei unor sportivi sau prin anuntarea locurilor de munca vacante, impreuna cu conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca potentialul candidat.
Instructorii pot fi atat instructori-supraveghetori, care demonstreaza utilizarea corecta a aparatelor si fac recomandari generale despre circuitele eficiente in sala de fitness , cat si instructori-antrenori, care urmaresc indeaproape pregatirea fizica a clientului, in functie de scopurile pe care acesta si le propune, combinand exercitiul fizic cu recomandari legate de dieta. Serviciile instructorilor din a doua categorie sunt platite, de catre fiecare client in parte, cu 15-20 de lei pe luna.
Sala de fitness: Prezenta unui instructor este absolut necesara? Da, instructorul este absolut necesar. In primul rand, pentru ca utilizarea incorecta a aparatelor se poate dovedi riscanta si poate duce la accidentare. In al doilea rand, pentru ca majoritatea clientilor sunt persoane care n-au practicat sportul de performanta si care nu stiu cum sa-si dozeze efortul si cum sa combine exercitiile pentru a-si atinge obiectivele. In plus, un instructor poate crea programe de antrenament personalizate, in functie de varsta, rezistenta fizica, programul de viata si starea de sanatate ale clientului, pentru a-l ajuta fie sa slabeasca, fie sa se tonifice, fie sa castige masa musculara.
Florin Sangerozan, director Florsystem, Bistrita:"Cei mai multi clienti noi sunt adusi de clientii vechi!"
Firma Florsystem din Bistrita are o experienta bogata in productia de aparate de fitness si bodybuilding. Aparatele produse aici se gasesc in dotarea a peste 300 de sali din tara, printre care si cele ale Federatiei Romane de Fotbal (Academia Mogosoaia), Federatiei Romane de Rugby, Centrului Olimpic de Lupte de la Predeal sau cele ale unor echipe de fotbal: Gloria Bistrita, Ceahlaul Piatra Neamt, Universitatea Cluj. Echipamentele sunt construite pe baza licentei producatorului german MKB System si sunt atat specializate pe o anumita grupa de muschi, cat si multifunctionale, care grupeaza mai multe aparate individuale.
Florsystem ofera consultanta completa celor interesati sa puna pe picioare o sala de fitness, consultanta care include planuri optimizate de dispunere a aparatelor in spatiul disponibil, transport si montaj, training pentru personalul salii, soft si logistica pentru a permite accesul pe baza de card, service in garantie si postgarantie. Achizitionarea aparatelor se poate face si in rate.
Idei de AFACERI: Domnule Sangeorzan, care ar fi cerintele minime - suprafata, dotari, personal - pentru o sala de fitness? O sala mica poate avea succes? Florin Sangeorzan: O sala mica de fitness poate avea succes intr-un cerc restrans sau intr-un circuit inchis, cum sunt salile unor institutii sau cele din cadrul hotelurilor. In schimb, o sala destinata publicului trebuie sa aiba cel putin 300 mp: 50 mp pentru aerobic, 50 mp pentru cardio, 100 mp fitness si 100 mp culturism, plus spatii pentru vestiare, grup social, bar. Ca personal - cel putin doua persoane la receptie si trei instructori. Dotarea cu aparate a unei sali de aceste dimensiuni si cu o asemenea structura presupune o investitie de 25.000-30.000 de euro, in conditiile in care preturile aparatelor variaza intre 500 si 1.200 de euro per aparat specializat pe o grupa de muschi.

Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-urilor

Ambalajele PET - cine nu le cunoaste? Patrunse in forta pe piata, la cativa ani de la Revolutie, acestea au devenit extrem de populare, datorita rezistentei lor (nu se sparg, precum sticla obisnuita) si comoditatii in utilizare. Din pacate, tocmai datorita acestor caracteristici, ambalajele PET au ajuns sa fie carate peste tot si aruncate dupa golire, fara discernamant, direct in natura. Dar ele ar putea intra fara probleme in circuitul reciclarii, evitandu-se astfel atat risipa de mase plastice, cat si poluarea mediului. Plasticul poate ramane in natura sute de ani inainte de a se degrada si este si un mare consumator de resurse: intreaga productie de plastic consuma 8% din productia mondiala de petrol. Prin reciclarea unei tone de plastic se economisesc 1,8 tone de petrol si se castiga 6 metri cubi de spatiu de depozitare la groapa de gunoi. O singura sticla de plastic reciclata salveaza energia necesara functionarii unui bec electric timp de sase ore. Iar plasticul este una dintre materiile care pot avea mai multe "vieti", putand fi reciclat de mai multe ori. Se apreciaza ca deseurile de tip PET reprezinta circa 3% din cantitatea totala de deseuri de ambalaje si, conform datelor Asociatei Producatorilor de Plastic din Europa, la fiecare ora pe batranul continent se recicleaza 1.296.000 butelii PET. In Romania, cantitatea de deseuri din plastic rezultata intr-un an este de 331.000 tone. Din aceasta cantitate, conform HG nr. 621/2005, pana in 2013 trebuie sa se ajunga la o cota de reciclare de 22,5%. Cum cea mai mare parte din cantitatea de deseuri plastice, inclusiv PET, provine de la populatie, pentru realizarea tintei va trebui implementat la nivel national un sistem integrat de colectare selectiva a deseurilor la care romanul de rand sa aiba acces cu usurinta. Colectarea selectiva a deseurilor presupune depozitarea gunoaielor in locuri special amenajate in vederea reciclarii.
Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-urilor
Informatii pe scurt:Capital minim de start.............50.000 de euroCapital mediu de pornire......150.000 de euroProfit brut lunar......................12.000 de euroConcurenta............................................redusaFactori de risc.................colectarea deseurilor

Lista Completa a noilor Coduri Caen:


0113 Cultivarea fructelor, nucilor, a plantelor pentru bauturi si mirodenii
0111 Cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante n.c.a.
0112 Cultivarea legumelor, a specialitatilor horticole si a produselor de sera
0121 Cresterea animalelor, activitatea fermelor pentru obtinerea laptelui
0121 Cresterea animalelor, activitatea fermelor pentru obtinerea laptelui
0122 Cresterea ovinelor, caprinelor, cabalinelor, magarilor, catârilor si asinilor
0123 Cresterea porcinelor
0124 Cresterea pasarilor
0125 Cresterea altor animale
0130 Activitati în ferme mixte - cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor
0141 Activitati de servicii anexe agriculturii; gradinarit peisagistic - arhitectura peisagera
0142 Activitati de servicii pentru cresterea animalelor, cu exceptia activitatilor veterinare
0150 Vânatoare, ocrotirea vânatului, inclusiv activitati de servicii anexe
0201 Silvicultura si exploatare forestiera
0202 Servicii auxiliare silviculturii si exploatarii forestiere
0501 Pescuitul
0502 Piscicultura
1010 Extractia si prepararea carbunelui superior PCS =/> 23865 kJ/kg
1020 Extractia si prepararea carbunelui inferior PCS < 23865 kJ/kg
1030 Extractia si prepararea turbei
1110 Extractia hidrocarburilor
1120 Activitati de servicii anexe extractiei petrolului si gazelor naturale, exclusiv prospectiunile
1200 Extractia si prepararea minereurilor radioactive
1310 Extractia si prepararea minereurilor feroase
1320 Extractia si prepararea minereurilor neferoase si rare - exclusiv minereurile radioactive
1411 Extractia pietrei pentru constructii
1412 Extractia pietrei calcaroase, ghipsului si a cretei
1421 Extractia pietrisului si nisipului
1422 Extractia argilei si caolinului
1430 Extractia si prepararea minereurilor pentru industria chimica si a îngrasamintelor naturale
1440 Extractia sarii
1450 Alte activitati extractive n.c.a.
1511 Productia si conservarea carnii
1512 Productia si conservarea carnii de pasare
1513 Prepararea produselor din carne - inclusiv din carne de pasare
1520 Prelucrarea si conservarea pestelui si a produselor din peste
1531 Prelucrarea si conservarea cartofilor
1532 Fabricarea sucurilor de fructe si legume
1533 Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor
1541 Fabricarea uleiurilor si grasimilor brute
1542 Fabricarea uleiurilor si a grasimilor rafinate
1543 Fabricarea margarinei si produselor comestibile similare
1551 Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor
1552 Fabricarea inghetatei
1561 Fabricarea produselor de morarit
1562 Fabricarea amidonului si a produselor din amidon
1571 Fabricarea produselor pentru hrana animalelor de ferma
1572 Fabricarea produselor pentru hrana animalelor de companie
1581 Fabricarea pâinii; fabricarea produselor proaspete de patiserie
1582 Fabricarea biscuitilor, piscoturilor si altor produse similare
1583 Fabricarea zaharului
1584 Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase
1585 Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor produse fainoase similare
1586 Prelucrarea ceaiului si cafelei
1587 Fabricarea condimentelor
1588 Fabricarea preparatelor alimentare omogenizate si alimentelor dietetice
1589 Fabricarea altor produse alimentare n.c.a.
1591 Fabricarea bauturilor alcoolice distilate
1592 Fabricarea alcoolului etilic de fermentatie
1593 Fabricarea vinurilor
1594 Fabricarea cidrului si a altor vinuri din fructe
1595 Fabricarea altor bauturi nedistilate, obtinute prin fermentare
1596 Fabricarea berii
1597 Fabricarea maltului
1598 Productia de ape minerale si bauturi racoritoare nealcoolice
1600 Fabricarea produselor din tutun
1711 Pregatirea fibrelor si filarea în fire de bumbac si tip bumbac
1712 Pregatirea fibrelor si filarea în fire de lana cardata si tip lana cardata
1713 Pregatirea fibrelor si filarea în fire de lana pieptanata si tip lana
1714 Pregatirea si filarea în fire a fibrelor tip in
1715 Prelucrarea si rasucirea matasii naturale si artificiale, inclusiv din scame si a firelor sintetice
1716 Fabricarea atei de cusut
1717 Pregatirea fibrelor si filarea altor tipuri de fire
1721 Tesaturi din bumbac si din fire tip bumbac
1722 Tesaturi din lana cardata si din fire tip lana cardata
1723 Tesaturi din lana pieptanata si din fire tip lana pieptanata
1724 Tesaturi din matase si din fire tip matase
1725 Tesaturi din alte textile
1730 Finisarea materialelor textile
1740 Fabricarea de articole confectionate din textile, cu exceptia imbracamintei si lenjeriei de corp
1751 Fabricarea de covoare si mochete
1752 Fabricarea de frânghii, sfori si plase
1753 Fabricarea de textile netesute si articole din acestea, cu exceptia confectiilor de imbracaminte
1754 Fabricarea altor articole textile n.c.a.
1760 Fabricarea de metraje prin tricotare sau crosetare
1771 Fabricarea de ciorapi, sosete si ciorapi pantalon, tricotati sau crosetati
1772 Fabricarea de pulovere, veste si articole similare tricotate sau crosetate
1821 Fabricarea de articole de imbracaminte pentru lucru
1822 Fabricarea altor articole de îmbracaminte, exclusiv lenjeria de corp
1823 Fabricarea de articole de lenjerie de corp
1824 Fabricarea altor articole de îmbracaminte si accesorii n.c.a.
1830 Prepararea si vopsirea blanurilor; fabricarea articolelor din blana
1910 Tabacirea si finisarea pieilor
1920 Fabricarea de articole de voiaj si marochinarie si a articolelor de harnasament
1930 Fabricarea incaltamintei
2010 Taierea si rindeluirea lemnului; impregnarea lemnului
2020 Fabricarea de produse stratificate din lemn: placaj, panel, furnire, placi din aschii de lemn, placi fibrolemnoase etc.
2030 Fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii
2040 Fabricarea ambalajelor din lemn
2051 Fabricarea altor produse din lemn
2052 Fabricarea articolelor din pluta, paie si impletituri
2111 Fabricarea celulozei
2112 Fabricarea hartiei si cartonului
2121 Fabricarea hartiei si cartonului ondulat si a ambalajelor din hârtie sau carton
2122 Fabricarea produselor de uz gospodaresc si sanitar, din hartie sau carton
2123 Fabricarea articolelor de papetarie
2124 Fabricarea tapetului
2125 Fabricarea altor articole din hartie si carton n.c.a.
2211 Editarea cartilor
2212 Editarea ziarelor
2213 Editarea revistelor si periodicelor
2214 Editarea inregistrarilor sonore
2215 Alte activitati de editare
2221 Tiparirea ziarelor
2222 Alte activitati de tiparire n.c.a.
2223 Legatorie
2224 Servicii pregatitoare pentru pretiparire
2225 Alte lucrari de tipografie
2231 Reproducerea înregistrarilor audio
2232 Reproducerea înregistrarilor video
2233 Reproducerea înregistrarilor informatice
2310 Fabricarea produselor de cocserie
2320 Fabricarea produselor obtinute din prelucrarea titeiului
2330 Prelucrarea combustibililor nucleari
2411 Fabricarea gazelor industriale
2412 Fabricarea colorantilor si a pigmentilor
2413 Fabricarea altor produse chimice anorganice de baza
2414 Fabricarea altor produse chimice organice de baza
2415 Fabricarea ingrasamintelor si produselor azotoase
2416 Fabricarea materialelor plastice în forme primare
2417 Fabricarea cauciucului sintetic în forme primare
2420 Fabricarea pesticidelor si a altor produse agrochimice
2430 Fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice si masticurilor
2441 Fabricarea produselor farmaceutice de baza
2442 Fabricarea preparatelor farmaceutice
2451 Fabricarea sapunurilor, detergentilor si a produselor de intretinere
2452 Fabricarea parfumurilor si a produselor cosmetice - de toaleta
2461 Fabricarea explozivilor
2462 Fabricarea cleiurilor si gelatinelor
2463 Fabricarea uleiurilor esentiale
2464 Fabricarea preparatelor chimice de uz fotografic
2465 Fabricarea suportilor destinati înregistrarilor
2466 Fabricarea altor produse chimice n.c.a.
2470 Fabricarea fibrelor si firelor sintetice si artificiale
2511 Fabricarea anvelopelor si a camerelor de aer
2512 Resaparea anvelopelor
2513 Fabricarea altor produse din cauciuc
2521 Fabricarea placilor, foliilor, tuburilor si profilelor din material plastic
2522 Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic
2523 Fabricarea articolelor din material plastic pentru constructii
2524 Fabricarea altor produse din material plastic
2611 Fabricarea sticlei plate
2612 Prelucrarea si fasonarea sticlei plate
2613 Fabricarea articolelor din sticla
2614 Fabricarea fibrelor din sticla
2615 Fabricarea de sticlarie tehnica
2621 Fabricarea articolelor ceramice pentru uz gospodaresc si ornamental
2622 Fabricarea de obiecte sanitare din ceramica
2623 Fabricarea izolatorilor si pieselor izolante din ceramica
2624 Fabricarea de produse ceramice de uz tehnic
2625 Fabricarea altor produse ceramice
2626 Fabricarea produselor ceramice refractare
2630 Fabricarea placilor si dalelor din ceramica
2640 Fabricarea caramizilor, tiglelor si altor produse pentru constructii, din argila arsa
2651 Fabricarea cimentului
2652 Fabricarea varului
2653 Fabricarea ipsosului
2661 Fabricarea elementelor din beton pentru constructii
2662 Fabricarea elementelor din ipsos pentru constructii
2663 Fabricarea betonului
2664 Fabricarea mortarului
2665 Fabricarea produselor din azbociment
2666 Fabricarea altor elemente din beton, ciment si ipsos
2670 Taierea, fasonarea si finisarea pietrei
2681 Fabricarea de produse abrazive
2682 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, n.c.a.
2710 Productia de metale feroase sub forme primare si cea de feroaliaje
2721 Productia de tuburi, tevi din fonta
2722 Productia de tuburi, tevi din otel
2731 Tragere la rece
2732 Laminare la rece
2733 Productia altor profile obtinute la rece
2734 Trefilare
2741 Productia metalelor pretioase
2742 Metalurgia aluminiului
2743 Productia plumbului, zincului si cositorului
2744 Metalurgia cuprului
2745 Productia altor metale neferoase
2751 Turnarea fontei
2752 Turnarea otelului
2753 Turnarea metalelor neferoase usoare
2754 Turnarea altor metale neferoase
2811 Fabricarea de constructii metalice si parti componente ale structurilor metalice
2812 Fabricarea de elemente de dulgherie si tâmplarie din metal
2821 Productia de rezervoare, cisterne si containere metalice
2822 Productia de radiatoare si cazane pentru încalzire centrala
2830 Productia generatoarelor de aburi, cu exceptia cazanelor pentru încalzire centrala
2840 Fabricarea produselor metalice obtinute prin deformare plastica; metalurgia pulberilor
2851 Tratarea si acoperirea metalelor
2852 Operatiuni de mecanica generala
2861 Fabricarea produselor de taiat si de uz casnic
2862 Fabricarea uneltelor de mana
2863 Fabricarea articolelor de feronerie
2871 Fabricarea de recipienti, containere si alte produse similare din otel
2872 Fabricarea ambalajelor din metale usoare
2873 Fabricarea articolelor din fire metalice
2874 Fabricarea de suruburi, buloane, lanturi si arcuri
2875 Fabricarea altor articole din metal
2911 Fabricarea de motoare si turbine, cu exceptia motoarelor pentru avioane, autovehicule si motociclete.
2912 Fabricarea de pompe si compresoare
2913 Fabricarea de articole de robinetarie
2914 Fabricarea lagarelor, angrenajelor si organelor mecanice de transmisie
2921 Fabricarea cuptoarelor industriale si arzatoarelor
2922 Fabricarea echipamentelor de ridicat si manipulat
2923 Fabricarea echipamentelor industriale de ventilatie si frigorifice, cu exceptia celor pentru uz casnic
2924 Fabricarea altor echipamente de utilizare generala
2931 Fabricarea tractoarelor
2932 Fabricarea altor masini si utilaje agricole si forestiere
2941 Fabricarea masinilor-unelte portabile actionate electric
2942 Fabricarea altor masini-unelte pentru prelucrarea metalului
2943 Fabricarea altor masini-unelte n.c.a.
2951 Fabricarea utilajelor pentru metalurgie
2952 Fabricarea utilajelor pentru extractie si constructii
2953 Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea produselor alimentare, bauturilor si tutunului
2954 Fabricarea utilajelor pentru industria textila, a îmbracamintei si a pielariei
2955 Fabricarea utilajelor pentru industria hârtiei si cartonului
2956 Fabricarea altor masini si utilaje specifice
2960 Fabricarea armamentului si munitiei
2971 Fabricarea de masini si aparate electrocasnice
2972 Fabricarea de aparate neelectrice, de uz casnic
3001 Fabricarea masinilor de birou
3002 Fabricarea calculatoarelor si a altor echipamente electronice
3110 Productia de motoare, generatoare si transformatoare electrice
3120 Productia de aparate pentru distributia si comanda electricitatii
3130 Productia de fire si cabluri electrice si optice
3140 Productia de acumulatori, baterii si pile electrice
3150 Productia de lampi electrice si echipamente de iluminat
3161 Productia de componente electrice pentru motoare si vehicule n.c.a.
3162 Productia altor componente electrice n.c.a.
3210 Productia tuburilor electronice si a altor componente electronice
3220 Productia de emitatoare radio-televiziune, echipamente si aparate telefonice si telegrafice
3230 Productia de receptoare de radio si televiziune; aparate de înregistrare si reproducere audio sau video
3310 Productia de aparatura si instrumente medicale
3320 Productia de aparatura si instrumente de masura, verificare si control, cu exceptia echipamentelor de masura, reglare si control pentru procesele industriale
3330 Productia de echipamente de masura, reglare si control pentru procese industriale
3340 Productia de aparatura si instrumente optice si fotografice
3350 Productia de ceasuri
3410 Productia de autovehicule
3420 Productia de caroserii, remorci si semiremorci
3430 Productia de piese si accesorii pentru autovehicule si motoare de autovehicule
3511 Constructii si reparatii de nave
3512 Constructii si reparatii de ambarcatiuni sportive si de agrement
3520 Constructia si repararea materialului rulant
3530 Constructii si reparatii de aeronave si nave
3541 Productia de motociclete
3542 Productia de biciclete
3543 Productia de vehicule pentru invalizi
3550 Productia altor mijloace de transport n.c.a.
3611 Productia de scaune
3612 Productia mobilierului pentru birou si magazine
3613 Productia mobilierului pentru bucatarii
3614 Productia altor tipuri de mobilier
3615 Productia de saltele si somiere
3621 Baterea monedelor si medaliilor
3622 Fabricarea bijuteriilor si articolelor similare din metale si pietre
3640 Fabricarea articolelor pentru sport
3650 Fabricarea jocurilor si jucariilor
3661 Fabricarea bijuteriilor de fantezie
3662 Confectionarea maturilor si periilor
3663 Fabricarea altor produse manufacturiere
3710 Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile
3720 Recuperarea deseurilor si resturilor nemetalice reciclabile
4011 Productia de energie electrica
4012 Transportul energiei electrice
4013 Distributia si comercializarea energiei electrice
4021 Productia gazelor
4022 Distributia si comercializarea combustibililor gazosi, prin conducte
4030 Productia si distributia energiei termice si a apei calde
4100 Captarea, tratarea si distributia apei
4511 Demolarea constructiilor, terasamente si organizare de santiere
4512 Lucrari de foraj si sondaj pentru constructii
4521 Constructii de cladiri si lucrari de geniu
4522 Lucrari de invelitori, sarpante si terase la constructii
4523 Constructii de autostrazi, drumuri, aerodroame si baze sportive
4524 Constructii hidrotehnice
4525 Alte lucrari speciale de constructii
4531 Lucrari de instalatii electrice
4532 Lucrari de izolatii si protectie anticoroziva
4533 Lucrari de instalatii tehnico-sanitare
4534 Alte lucrari de instalatii
4541 Lucrari de ipsoserie
4542 Lucrari de tâmplarie si dulgherie
4543 Lucrari de pardosire si placare a peretilor
4544 Lucrari de vopsitorie, zugraveli si montari de geamuri
4545 Alte lucrari de finisare
4550 Inchirierea utilajelor de constructii si demolare, cu personal de deservire aferent
5010 Comert cu autovehicule
5020 Intretinerea si repararea autovehiculelor
5030 Comert cu piese si accesorii pentru autovehicule
5040 Comert cu motociclete, piese si accesorii aferente, si reparatii
5050 Comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule
5111 Intermedieri in comertul cu materii prime agricole, animale vii, materii prime textile si cu semiproduse
5112 Intermedieri in comertul cu combustibili, minerale, si produse chimice pentru industrie
5113 Intermedieri in comertul cu material lemnos si de constructii
5114 Intermedieri in comertul cu masini, echipamente industriale, nave si avioane
5115 Intermedieri in comertul cu mobila, articole de menaj si de fierarie
5116 Intermedieri in comertul cu textile, confectii, incaltaminte si articole
5117 Intermedieri in comertul cu produse alimentare, bauturi si tutun
5118 Intermedieri in comertul specializat in vanzarea produselor cu caracter specific, n.c.a.
5119 Intermedieri in comertul cu produse diverse
5121 Comert cu ridicata al cerealelor, semintelor si furajelor
5122 Comert cu ridicata al florilor si al plantelor
5123 Comert cu ridicata al animalelor vii
5124 Comert cu ridicata a pieilor brute si al pieilor prelucrate
5125 Comert cu ridicata al tutunului neprelucrat
5131 Comert cu ridicata al fructelor si legumelor
5132 Comert cu ridicata al carnii si produselor din carne
5133 Comert cu ridicata al produselor lactate, oualor, uleiurilor si grasimilor comestibile
5134 Comert cu ridicata al bauturilor
5135 Comert cu ridicata al produselor din tutun
5136 Comert cu ridicata al zaharului, ciocolatei si produselor zaharoase
5137 Comert cu ridicata cu cafea, ceai, cacao si condimente
5138 Comert cu ridicata, specializat, al altor alimente, inclusiv peste, crustacee si moluste
5139 Comert cu ridicata, nespecializat, de produse alimentare, bauturi si tutun
5141 Comert cu ridicata al produselor textile
5142 Comert cu ridicata al imbracamintei si incaltamintei
5143 Comert cu ridicata al aparatelor electrice si de uz gospodaresc, al aparatelor de radio si televizoarelor
5144 Comert cu ridicata al produselor din ceramica, sticlarie, tapete si produse de intretinere
5145 Comert cu ridicata al produselor cosmetice si de parfumerie
5146 Comert cu ridicata al produselor farmaceutice
5147 Comert cu ridicata al altor bunuri de consum, nealimentare, n.c.a.
5151 Comert cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi si gazosi si al produselor derivate
5152 Comert cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice
5153 Comert cu ridicata al materialului lemnos si de constructii
5154 Comert cu ridicata al echipamentelor si furniturilor de fierarie pentru instalatii sanitare si de incalzire
5155 Comert cu ridicata al produselor chimice
5156 Comert cu ridicata al altor produse intermediare
5157 Comertul cu ridicata al deseurilor si resturilor
5181 Comert cu ridicata al masinilor-unelte
5182 Comert cu ridicata al masinilor pentru industria miniera si constructii
5183 Comert cu ridicata al masinilor pentru industria textila si al masinilor de cusut si de tricotat
5184 Comert cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice si software-ului
5185 Comert cu ridicata al altor masini si echipamente de birou
5186 Comert cu ridicata al altor componente si echipamente electronice
5187 Comert cu ridicata al altor aparaturi utilizate in industrie, comert si transporturi
5188 Comert cu ridicata al masinilor, accesoriilor si uneltelor agricole, inclusiv al tractoarelor
5190 Comert cu ridicata al altor produse
5211 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun
5212 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse nealimentare
5221 Comert cu amanuntul al fructelor si legumelor proaspete
5222 Comert cu amanuntul al carnii si al produselor din carne
5223 Comert cu amanuntul al pestelui, crustaceelor si molustelor
5224 Comert cu amanuntul al painii, produselor de patiserie si produselor zaharoase
5225 Comert cu amanuntul al bauturilor
5226 Comert cu amanuntul al produselor din tutun
5227 Comert cu amanuntul, in magazine specializate, al produselor alimentare
5231 Comert cu amanuntul al produselor farmaceutice
5232 Comert cu amanuntul al articolelor medicale si ortopedice
5233 Comert cu amanuntul al produselor cosmetice si de parfumerie
5241 Comertul cu amanuntul al textilelor
5242 Comert cu amanuntul al imbracamintei
5243 Comert cu amanuntul al incaltamintei si articolelor din piele
5244 Comert cu amanuntul al mobilei, al articolelor de iluminat si al altor articole de uz casnic
5245 Comert cu amanuntul al articolelor si aparatelor electro-menajere, al aparatelor de radio si televizoarelor
5246 Comert cu amanuntul cu articole de fierarie, cu articole din sticla si cu cele pentru vopsit
5247 Comert cu amanuntul al cartilor, ziarelor si articolelor de papetarie
5248 Comertul cu amanuntul, in magazine specializate, al altor produse n.c.a.
5250 Comert cu amanuntul al bunurilor de ocazie vandute prin magazine
5261 Comert cu amanuntul prin corespondenta
5262 Comert cu amanuntul prin standuri si piete
5263 Comert cu amanuntul care nu se efectueaza prin magazine
5271 Reparatii de incaltaminte si ale altor articole din piele
5272 Reparatii de articole electrice de uz gospodaresc
5273 Reparatii de ceasuri si bijuterii
5274 Alte reparatii de articole personale n.c.a.
5510 Hoteluri
5521 Tabere de tineret si refugii montane
5522 Campinguri, inclusiv parcuri pentru rulote
5523 Alte mijloace de cazare
5530 Restaurante
5540 Baruri
5551 Cantine
5552 Alte unitati de preparare a hranei
6010 Transporturi pe calea ferata
6021 Alte transporturi terestre de calatori, pe baza de grafic
6022 Transporturi cu taxiuri
6023 Transporturi terestre de calatori, ocazionale
6024 Transporturi rutiere de marfuri
6030 Transporturi prin conducte
6110 Transporturi maritime si de coasta
6120 Transporturi pe cai navigabile interioare
6210 Transporturi aeriene dupa grafic
6220 Transporturi aeriene ocazionale
6230 Transporturi spatiale
6311 Manipulari
6312 Depozitari
6321 Alte activitati anexe transporturilor terestre
6322 Alte activitati anexe transporturilor pe apa
6323 Alte activitati anexe transporturilor aeriene
6330 Activitati ale agentiilor de voiaj si a tur-operatorilor; activitati de asistenta turistica n.c.a.
6340 Activitati ale altor agentii de transport
6411 Activitatile postei nationale
6412 Alte activitati de curier, altele decat cele de posta nationala
6420 Telecomunicatii
6511 Activitati ale bancii centrale - nationale
6512 Alte activitati de intermedieri monetare
6521 Activitati de creditare pe baza de contract - Leasing financiar
6522 Alte activitati de creditare
6523 Alte tipuri de intermedieri financiare
6601 Activitati de asigurari de viata
6602 Activitati ale caselor de pensii, cu exceptia celor din sistemul public de asigurari sociale
6603 Alte activitati de asigurari, exceptand asigurarile de viata
6711 Administrarea pietelor financiare
6712 Activitati de intermediere a tranzactiilor financiare si administrare a fondurilor - agenti financiari
6713 Activitati auxiliare intermedierilor financiare, cu exceptia caselor de asigurari si de pensii
6720 Activitati auxiliare ale caselor de asigurari si de pensii
7011 Dezvoltare, promovare imobiliara
7012 Cumpararea si vanzarea de bunuri imobiliare proprii
7020 Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate
7031 Agentii imobiliare
7032 Administrarea imobilelor pe baza de tarife sau contract
7110 Inchirierea autoturismelor si utilitarelor de capacitate mica
7121 Inchirierea altor mijloace de transport terestru
7122 Inchirierea mijloacelor de transport pe apa
7123 Inchirierea mijloacelor de transport aerian
7131 Inchirierea masinilor si echipamentelor agricole
7132 Inchirierea masinilor si echipamentelor pentru constructii, fara personal de deservire aferent
7133 Inchirierea masinilor si echipamentelor de birou, inclusiv a calculatoarelor
7134 Inchirierea altor masini si echipamente n.c.a.
7140 Inchirierea bunurilor personale si gospodaresti n.c.a
7210 Consultanta in domeniul echipamentelor de calcul, hardware
7221 Editare de programe
7222 Consultanta si furnizare de alte produse software
7230 Prelucrarea informatica a datelor
7240 Activitati legate de bazele de date
7250 Intretinerea si repararea masinilor de birou, de contabilizat si a calculatoarelor
7260 Alte activitati legate de informatica
7310 Cercetare-dezvoltare in stiinte fizice si naturale
7320 Cercetare-dezvoltare in stiinte sociale si umaniste
7411 Activitati juridice
7412 Activitati de contabilitate, revizie contabila, consultanta in domeniul fiscal
7413 Activitati de studiere a pietei si de sondaj
7414 Activitati de consultanta pentru afaceri si management
7415 Activitatile de management ale holdingurilor
7420 Activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica legate de acestea
7430 Activitati de testari si analize tehnice
7440 Publicitate
7450 Selectia si plasarea fortei de munca
7460 Activitati de investigatie si protectie a bunurilor si persoanelor
7470 Activitati de intretinere si curatare a cladirilor
7481 Activitati fotografice
7482 Activitati de ambalare
7485 Activitati de secretariat si traducere
7486 Activitati ale centrelor de intermediere telefonica
7487 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor
7511 Servicii de administratie generala
7512 Reglementarea activitatilor organismelor care presteaza servicii in domeniul ingrijirii sanatatii, invatamantului, culturii si al altoractivitati sociale, excluzand protectia sociala
7513 Controlul activitatilor economice
7514 Servicii de sustinere a administratiilor publice
7521 Activitati de afaceri externe
7522 Activitati de aparare nationala
7523 Activitati de justitie
7524 Activitati de ordine publica
7525 Activitati de protectie civila
7530 Activitati de protectie sociala obligatorie
8010 Invatamant primar
8021 Invatamant secundar general
8022 Invatamant secundar teoretic, tehnic sau profesional
8030 Invatamantul superior
8041 Scoli de conducere, pilotaj
8042 Alte forme de invatamant
8511 Activitati de asistenta spitaliceasca si sanatoriala
8512 Activitati de asistenta medicala ambulatorie
8513 Activitati de asistenta stomatologica
8514 Alte activitati referitoare la sanatatea umana
8520 Activitati veterinare
8531 Activitati de asistenta sociala, cu cazare
8532 Activitati de asistenta sociala, fara cazare
9001 Colectarea si tratarea apelor uzate
9002 Colectarea si tratarea altor reziduuri
9003 Salubritate, depoluare si activitati similare
9111 Activitati ale organizatiilor economice si patronale
9112 Activitati ale organizatiilor profesionale
9120 Activitati ale sindicatelor salariatilor
9131 Activitati ale organizatiilor religioase
9132 Activitati ale organizatiilor politice
9133 Alte activitati asociative n.c.a.
9211 Productia de filme cinematografice si video
9212 Distributia de filme cinematografice si video
9213 Proiectia de filme cinematografice
9220 Activitati de radio si televiziune
9231 Creatie si interpretare artistica si literara
9232 Activitati de gestionare a salilor de spectacol
9233 Balciuri si parcuri de distractii
9234 Alte activitati de spectacole n.c.a.
9240 Activitati ale agentiilor de presa
9251 Activitati ale bibliotecilor si arhivelor
9252 Activitati ale muzeelor, conservarea monumentelor si cladirilor
9253 Activitati ale gradinilor botanice si zoologice si ale rezervatiilor
9261 Activitati ale bazelor sportive
9262 Alte activitati sportive
9271 Jocuri de noroc si pariuri
9272 Alte activitati recreative
9301 Spalarea, curatarea si vopsirea textilelor si blanurilor
9302 Coafura si alte activitati de infrumusetare
9303 Activitati de pompe funebre si similare
9304 Activitati de intretinere corporala
9305 Alte activitati de servicii personale n.c.a.
9500 Activitati ale personalului angajat in gospodarii particulare
9600 Activitati desfasurate in gospodarii private, de producere a bunurilor destinate consumului propriu
9700 Activitati ale gospodariilor private, de servicii pentru scopuri proprii
9900 Activitati ale organizatiilor si organismelor extrateritoriale

FERMA PORCINE

IDEE AFACERE....CUM AM INCEPUT O AFACERE....

Un porc se vinde cu 7-8 lei kg in viu, ceea ce inseamna in jur de 750 de lei pentru un exemplar de 100 kg. Ca sa ajunga la aceasta greutate, un purcel de 30 kg are nevoie de 4 luni si de cca 200 kg de furaj. Pe langa furaj, care costa in jur de 1 leu/kg, mai sunt si alte cheltuieli (apa, vaccin, dezinfectie, incalzire), dar, una peste alta, un porc poate aduce dupa vanzare un profit de cateva sute de lei. Ceea ce, pentru o ferma cu 100 de capete, inseamna cateva zeci de mii de lei pe an – un venit multumitor pentru o afacere de familie. Mai ales ca acest venit creste proportional daca se opteaza pentru cresterea unui numar mai mare de animale, cu un volum de munca relativ similar .

Important! Persoanele care cresc pana la trei porci, pentru consum propriu, nu sunt obligate sa obtina avize din partea autoritatilor. Persoanele care cresc pana la 20 de porci ii pot comercializa numai in interiorul comunelor. Proprietarii microfermelor care cuprind pana la 100 de porci si ai marilor ferme trebuie sa obtina de la Directia Sanitar-Veterinara avizele de functionare si sa respecte normele de biosecuritate impuse de UE.

Afacerea incepe cu achizitionarea de grasuni...
...la greutatea medie de 30 kg/cap. Se recomanda grasuni metisi intre scroafe F1 (Landrace x Marele Alb) cu vieri dintr-o rasa de carne (Duroc sau Hampshire). Procurarea lor se va face numai de la ferme specializate, in nici un caz din targuri, piete sau de pe plan local.
Cresterea are loc intr-un grajd cu o singura incapere, cu trei boxe de dimensiuni reduse, care poate avea si padocuri, in care se pot caza 35 capete grasuni pe serie. O serie inseamna 125 de zile, adica perioada necesara atingerii greutatii de 105 kg, cu un spor mediu zilnic de 0,6 kg. Durata unui ciclu de productie este de 131 zile si cuprinde perioada de ingrasare (125 zile), perioada de depopulare-livrare (una zi) si perioada de dezinfectie (5 zile).

Suprafata totala necesara pentru o asemenea micro-ferma este sub 50 mp (0,9 mp/cap x 35 de capete, plus o alee de furajare), impartita in trei boxe a cate 12 mp. Fiecare boxa de ingrasare trebuie sa aiba asigurata trei zone distincte, cu destinatii speciale:
a) zona de furajare, cu hranitorul amplasat spre aleea de furajare;
b) zona de odihna, care trebuie sa ocupe 60% din boxa, sa fie termoizolata si permanent uscata;
c) zona de defecare, in partea opusa hranitorului, in zona peretelui posterior. Aici se amplaseaza adapatoarea si tot aici, datorita umiditatii, animalele se obisnuiesc sa urineze si sa defece.

O varianta mai ieftina de start
Adapostul poate fi si o structura usoara semi-circulara, cum este cea din imagine, care are avantajul ca poate fi construita rapid. Peretii laterali au ca structura de rezistenta stalpi cu inaltimea de 1,25 m ingropati in sol, in fundatie de beton tip pahar. Peretii laterali sunt construiti din scandura, fixata pe partea interioara a stalpilor de sustinere. In interior, peretele lateral se continua cu un panou deflector care are rolul de a dirija curentii de aer spre partea superioara a structurii. Deasupra fiecarui stalp se fixeaza un arc de cerc din teava (intreg, dintr-o bucata sau din mai multe bucati innadite). Peste arcurile metalice se fixeaza o prelata intinsa cu ajutorul unor tevi pe ambele laturi ale adapostului si tensionata cu ajutorul unor vinciuri plasate pe fata exterioara a stalpilor de sustinere.

Pardoseala adapostului este constituita din doua portiuni: suprafata de furajare si adapare (cca. 20-25% din suprafata totala) construita din beton si mai inalta cu 30-40 cm fata de suprafata de odihna (cca. 75-80% din suprafata totala), acoperita cu asternut permanent.

Usile de la capetele adapostului trebuie sa fie largi, sa permita intrarea utilajelor pentru evacuarea gunoiului, precum si ventilatia. Pentru efectuarea unor tratamentelor, cantarire sau pentru usurarea izolarii si separarii animalelor se poate folosi un sistem de porti si panouri metalice de tipul celor folosite pentru oi (rascol). Animalele scoase din anumite motive din adapost (bolnave, slabite, accidente) nu vor mai fi reintroduse.

Hranitorile sunt plasate in zona betonata, iar adapatorile sunt plasate de-a lungul peretilor laterali in zona de furajare. Este indicat ca hranitorile si adapatorile sa fie prevazute cu capace rabatabile, pentru a evita murdarirea lor. Adapatorile trebuie sa fie prevazute cu sisteme de incalzire, pentru a preveni inghetul in timpul iernii, iar vara se pot monta adapatori tip suzeta suplimentare, de-a lungul peretilor laterali ai adapostului, pentru a suplini necesarul de apa.

Pentru asternut se pot utiliza paie, coceni de porumb, vrej de soia, rumegus, etc. Necesarul de paie este de cca. 2 kg/animal/zi (cca. 80-125 kg/animal/perioada). Patul de asternut format din paie si dejectii contribuie, prin fermentarea dejectiilor, la producerea caldurii si mentinerea confortului termic al animalelor, mai ales pe durata iernii. Din punct de vedere termic, asternutul ideal este cel din baloti cilindrici mari; acestia se plasati intregi in mijlocul zonei de odihna. Evacuarea asternutului permanent, dezinfectia si dezinsectia se face la terminarea fiecarui ciclu de ingrasare si este urmata de o perioada de repaus biologic de 10-14 zile. Dupa evacuare, gunoiul poate fi imprastiat imediat pe camp sau depozitat.

Ventilatia longitudinala se face prin cele doua capete ale adapostului, complet deschise vara si partial inchise iarna (mai ales capatul cu expozitie nordica), iar in plan transversal ventilatia se realizeaza la nivelul fantei dintre prelata exterioara, peretele de scandura si deflectorul interior. Iarna, aceste fante raman deschise, iar prin curentii de aer care se creeaza este impiedicata aparitia condensului. Amplasarea adapostului de face pe axa nord-sud, cu zona de furajare orientata spre sud.

Principalele avantaje ale utilizarii acestui tip de adaposturi sunt: 1) costul este redus, deci este necesar un capitalul de pornire mic; 2) tehnologia este prietenoasa cu animalele si cu mediul - practic, cresterea porcilor in aceste adaposturi este putin poluanta, deoarece asternutul permanent asigurata o fermentare partiala a dejectiilor; 3) adapostul poate avea si alte utilizarii (garaj, depozit materiale, adapost pentru pui, gaini, etc.).

Dezavantaje: 1) creste consumul de furaje, mai ales in timpul iernii, deci scade eficienta utilizarii furajelor cu cca. 10%; 2) apar costuri suplimentare cu asternutul; 3) adapostul se poate folosi doar pentru grupuri mari de animale.

Furajarea
Porcii sunt animale omnivore care pot fi furajate cu o gama larga de nutreturi, de la cereale cultivate pana la resturi menajere. Rolul principal il au nutreturile concentrate. In proportii diferite se pot folosi si nutreturile verzi, suculente, fainuri. Un avantaj important: conversia furajelor in carne este mai economica decat a altor specii, cum sunt taurinele sau ovinele.
Cele mai folosite nutreturi cultivate sunt porumbul, orzul, ovazul, graul, triticalele, secara si sorgul. Pentru fermele specializate se recomanda nutreturile combinate pentru porci, produse de fabricile specializate (FNC-uri), care contin o proportie corecta de substante proteice si energetice, vitamine si saruri minerale, care asigura sporuri de crestere in greutate in conditii de eficienta economica. Se pot folosi si produse de la fabricile de lapte (zer, zara), precum si resturi menajere de la cantine. Nu se recomanda furajarea la discretie a porcilor, deoarece acest mod de furajare produce inapetenta, risipa de furaje si favorizeaza cresterea consumului specific.
Consumul zilnic de furaje, pentru 35 de capete pe serie este 52,5 kg/zi in prima perioada de ingrasare si de 114 kg/zi in perioada a II-a. Cantitatea de furaje se poate administra manual, in hranitori liniari, de doua ori pe zi. Tipul de hranitor folosit trebuie sa reduca la minimum pierderile de furaje (care pot ajunge pana la 10-20%), avand in vedere ca furajul insemna 60-70% din cheltuielile fermei. Cel mai recomandat hranitor pentru furajarea uscata este cel din beton armat, cu rezervorul hranitorului in forma de palnie cu gura in jos.

Apa potabila pentru consumul biologic provine din ape subterane, prin forare de puturi. Consumul biologic de apa pe zi este de 4 litri/cap la porcii de 30-40 kg/viu si de 5,6 litri/cap la porcii de 80-95 kg/viu. Iluminatul pe timp de noapte precum si functionarea utilajelor (alimentare cu apa, incalzire, dezinfectie etc.) se asigura de la reteaua nationala, dar este necesar si un grup electrogen pentru interventii. Dejectiile se pot folosi ca substante organice pentru fertilizare la infiintarea culturilor vegetale.

Adaparea se asigura cu apa igienica, fara incarcatura microbiana. Se recomanda adapatorile tip suzeta cu presiune, cate doua in fiecare boxa (o adapatoare la cel mult 10 porci), amplasate in coltul boxei, la inaltimea de 40 cm fata de sol.
In ceea ce priveste igiena, in adapost trebuie sa fie instalat cel putin un robinet de 3 toli la care sa se poata monta un furtun pentru curatenie si dezinfectie. Ventilatia sa fie naturala, prin cosuri de ventilatie amplasate in acoperis si in peretii laterali, iar colectarea dejectiilor sa se faca zilnic.

Livrarea se face la greutatea de 105 kg, pe piata libera sau catre unitatile de abatorizare specializate. Popularea cu grasuni si depopularea (livrarea) dupa 125 zile se face intr-o singura zi pentru toate animalele, pe principiu: “total plin - total gol”.

25.000 de euro profit anual
de pe urma a 900 de porci
Revista Profitul Agricol (www.agrinet.ro) relateaza cazul unei familii din comuna Bordei Verde, Judetul Braila, care a amenajat o crescatorie de succes intr-un grajd de vaci abandonat, al unui fost C.A.P. Grajdul a fost adaptat, devenind adapost pentru cresterea porcilor intr-un sistem gospodaresc, pe asternut de paie. Tehnologia aceasta s-a practicat zeci de ani in Romania, numai ca, odata cu avalansa de utilaje noi, moderne, sistemul a fost abandonat in favoarea sistemului industrial, pe perna de apa, cu gratare . Dar in cazul cresterii pe asternut de paie animalele sunt mai putin stresate, ceea ce inseamna un gust mai bun al carnii. In plus, cheltuielile sunt mai mici, la fel si consumurile de apa, energie etc.
Ferma consta intr-o hala de 700 mp, cu 34 de compartimente, in fiecare compartiment fiind cam 25-30 de animale. In total, circa 900 de capete. Furajele se produc la o moara proprie, se cumpara doar srotul de soia, premixurile si antibioticele. Hrana se compune din 50% grau, 20% porumb, 25% srot de soia si 5% premixuri. Adaparea se face la suzeta, apa fiind asigurata printr-un hidrofor achizitionat din comert, iar furajarea se face in jgheaburi cu rezervor. Alimentarea lor se face gravitational, iar evacuarea dejectiilor lichide tot gravitational, in fose de colectare.
Grasunii intra in ferma cu o greutate de 24 kg si sunt livrati cand ating 103 kg. “In 2007, am livrat la abatoare si am comercializat sub forma de carcasa cu 4,2 lei/kg in viu, prima transa, apoi 4,5 lei/kg si ultima transa la 4,7 lei/kg”, spune Costica Macelaru, patronul fermei. “Financiar suntem multumiti. Nu este un profit urias, dar iti da posibilitatea sa te mai gandesti si la altceva, la alte investitii. Un calcul in mare arata un beneficiu de 100 de lei/porc. Aceste rezultate extraordinare se datoreaza calitatii deosebite a materialului biologic. La o livrare de exemplu, 90% din carcase au fost clasificate in clasa de calitate superioara, E, si 10% in U. Am avut un singur animal declasat. Am primit si subventii, 120 de lei/cap animal pentru clasa E si 100 de lei pentru clasa U.”

Diferenta intre Europa si S.U.A.
In Europa, cresterea porcilor se face in trei etape: 1) ferma de reproductie, 2) cresa, unde porcii stau pana la 25-30 kg si 3) ferma de ingrasat. In S.U.A. nu exista etapa 2, cresa. Exista doar ferma de reproductie unde purceii nou-nascuti stau 21 de zile, timp in care nu mananca altceva decat lapte de la scroafa, si ferma de ingrasare, unde sunt transferati dupa 21 de zile si intarcati. Aici raman pana la livrare. Purcelul intra in ferma de ingrasare cu o greutate de 6,5 kg in medie si iese cu 130 kg (circa 6 luni de la nastere pana la livrare). Productivitatea este de 23-24 purcei/scroafa/an, iar pretul de valorificare este de 0,8 $/kg in viu.

Cateva date pe scurt

• In 1990, in Romania erau cca 12 milioane de porcine. In momentul de fata putem vorbi de ceva mai mult de 5,5 milioane de capete. Explicatia? Situatia sumbra a marilor ferme si combinate de crestere a animalelor, unde in momentul de fata nu mai exista decat vreo 800.000 de porci. In gospodariile particulare insa, efectivele s-au mentinut la un nivel relativ constant: 4,8 milioane de capete.

• Pana in 1993, am fost exportatori de carne de porc, apoi am devenit importatori si, de la 43.000 de tone importate in 1993 am ajuns la 218.000 de tone in 2001.

• Timp indelungat, cresterea porcinelor in gospodariile individuale a avut drept scop consumul familial si nu comercializarea, din acest motiv in Romania au patruns mai greu rasele specializate, liniile si hibrizii comerciali de mare valoare zootehnica sau tehnologiile moderne de crestere, intretinere, furajare si adapare. Dupa 1989, odata cu schimbarea structurii de proprietate asupra pamantului, numarul celor interesati de infiintarea si exploatarea fermelor de porcine, pe baze moderne, a crescut.

• Obstacolul cel mare in aceasta afacere il reprezinta furajele, al caror pret de cca 1 leu/kg afecteaza serios profitabilitatea per kilogram de porc viu. Si, de asemenea, trebuie luata in calcul si desfacerea, destul de complicata in absenta unei retele de distributie directa.

• Se estimeaza ca pana in 2010-2011 Romania va ajunge la 10 milioane de porci.

• Crescatorii de porcine, persoane fizice sau juridice, pot beneficia de sprijin financiar de 120 lei/carcasa E (procent scazut de grasime), respectiv 100 lei carcasa U (procent ridicat de grasime) din partea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Subventia se acorda pentru porcine livrate la abatoare autorizate, pentru porcine abatorizate in regim de prestare de servicii sau pentru cele abatorizate in abatoare proprii. Pentru a beneficia de subventie, exploatatia trebuie sa fie inscrisa in Registrul national al exploatatiilor, carcasele sa aiba greutatea de 60-100 kg.

• Datorita calitatilor sale, carnea de porc are o pondere importanta in structura consumului mondial de carne si a produselor din carne. La scara mondiala, aceasta pondere este in medie de 30%, in unele tari ajunge insa la 70%. In Europa, consumul de carne a crescut de doua ori in ultima suta de ani, in tara noastra cifrandu-se la aproximativ 40% din consumul total pe cap de locuitor. Nu uitati nici un moment: carnea de porc se cauta!

Rasele de porci crescute in Romania
Rasele crescute in Romania pot fi grupate in doua mari categorii:
1. Rase porcine de mare interes economic, mai ales pentru fermele specializate in producerea carnii de porc, mici, mijlocii sau mari, dar si pentru gospodarii individuale. Dintre acestea fac parte: Marele Alb, Landrace, Duroc, Hampshire si Linia sintetica 345 Peris.
2. Rase porcine cu pondere scazuta, care prezinta interes doar pentru gospodariile individuale, crescute mai ales in anumite zone ale tarii. Dintre acestea cele mai importante sunt Bazna, Mangalita si Alb de Rusetu.

Prezentam in continuare cateva caracteristici ale principalelor rase crescute in Romania.
Bazna. Este o rasa originara din zona Sibiului si raspandita in sudul Ardealului. Porcinele din aceasta rasa sunt din tipul productiv mixt, carne-grasime, sunt de talie mijlocie, cu un aspect caracteristic - negru cu un brau alb in regiunea spetei si a membrelor anterioare. Geutatea optima de sacrificare este 125-135 kg, care este atinsa peste varsta de 9-10 luni. Rasa nu este pretentioasa la conditiile de mediu si valorifica bine furajele radacinoase, cartofii, resturile menajere si porumbul.
Mangalita. Este o rasa foarte veche si bine consolidata genetic, crescuta in special in Campia de Vest, Oltenia si Delta Dunarii. Porcul de Mangalita este specializat pentru productia de grasime, avand o carne foarte gustoasa si suculenta. Animalele din aceasta rasa valorifica foarte bine porumbul si alte resurse furajere ieftine, produse in gospodaria taraneasca.
Alb de Rusetu. Acest porc a aparut din 1950, prin incrucisare dirijata si selectie, la Statiunea de Cercetari Zootehnice din Rusetu, judetul Buzau. Este un animal adaptat conditiilor din Campia Baraganului, de talie mare si greutate de 180-200 kg la maturitate.
Linia sintetica 345 Peris. Sunt animale de talie mare, cu membre bine dezvoltate si o mare rezistenta organica, de culoare alba.

Rase de porci importate
Marele Alb. Este de origine englezeasca, cu o mare rezistenta organica si o putere de adaptare si aclimatizare deosebite, lucru care a condusla raspandirea rasei in intreaga lume. Animalele sunt de talie mare si se preteaza foarte bine la ingrasarea timpurie pentru carne, putand atinge 110-115 kg la varsta de 8-9 luni. Carcasele sunt de calitate superioara si randamentul la sacrificare este de 75-76% (mare).
Landrace. Este de origine daneza, rasa fiind obtinuta prin incrucisarea raselor locale cu Marele Alb, la formarea rasei contribuind si sistemul de hranire aplicat porcilor, pe baza de orz si lapte smantanit. Animalele cu talie mijlocie spre mare, prezentnd o curiozitate anatomica, respectiv existenta unui numar de 1-2 vertebre dorsale in plus, lucru care determina o lungime mai mare a corpului. Precocitatea rasei este buna, tineretul realizand greutatea de 115-125 kg la varsta de 8 luni. Deoarece rasa este sensibila la conditiile de alimentatie si mediu, la noi in tara se foloseste in schemele de incrucisare, pentru producerea de hibrizi comerciali, specializati pentru productia de carne.
Duroc. Este de origine din nord-estul Statelor Unite ale Americii, fiind specializata pentru producerea de carne. Animalele sunt de talie mare, cu o pondere mare a portiunilor valoroase (jambon, cotlet si spata). Culoarea acestor porcine ete roscata. Sunt folosite mai ales ca vieri terminali in incrucisarile industriale (linia paterna) pentru producerea hibrizilor comerciali.
Hampshire. Rasa s-a format pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Animalele au culoarea neagra, cu un brau alb in regiunea greabanului si a membrelor anterioare. Este o rasa de carne de talie mijlocie, zona anatomica cea mai bine dezvoltata fiind cea a suncilor (membrele posterioare).

Surse de informatii suplimentare

www.nutricom.ro
www.agrinet.ro
www.avisuinteh.ro
www.infoaliment.ro
www.madr.ro
www.fermierul.ro