Lista Completa a noilor Coduri Caen:


0113 Cultivarea fructelor, nucilor, a plantelor pentru bauturi si mirodenii
0111 Cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante n.c.a.
0112 Cultivarea legumelor, a specialitatilor horticole si a produselor de sera
0121 Cresterea animalelor, activitatea fermelor pentru obtinerea laptelui
0121 Cresterea animalelor, activitatea fermelor pentru obtinerea laptelui
0122 Cresterea ovinelor, caprinelor, cabalinelor, magarilor, catârilor si asinilor
0123 Cresterea porcinelor
0124 Cresterea pasarilor
0125 Cresterea altor animale
0130 Activitati în ferme mixte - cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor
0141 Activitati de servicii anexe agriculturii; gradinarit peisagistic - arhitectura peisagera
0142 Activitati de servicii pentru cresterea animalelor, cu exceptia activitatilor veterinare
0150 Vânatoare, ocrotirea vânatului, inclusiv activitati de servicii anexe
0201 Silvicultura si exploatare forestiera
0202 Servicii auxiliare silviculturii si exploatarii forestiere
0501 Pescuitul
0502 Piscicultura
1010 Extractia si prepararea carbunelui superior PCS =/> 23865 kJ/kg
1020 Extractia si prepararea carbunelui inferior PCS < 23865 kJ/kg
1030 Extractia si prepararea turbei
1110 Extractia hidrocarburilor
1120 Activitati de servicii anexe extractiei petrolului si gazelor naturale, exclusiv prospectiunile
1200 Extractia si prepararea minereurilor radioactive
1310 Extractia si prepararea minereurilor feroase
1320 Extractia si prepararea minereurilor neferoase si rare - exclusiv minereurile radioactive
1411 Extractia pietrei pentru constructii
1412 Extractia pietrei calcaroase, ghipsului si a cretei
1421 Extractia pietrisului si nisipului
1422 Extractia argilei si caolinului
1430 Extractia si prepararea minereurilor pentru industria chimica si a îngrasamintelor naturale
1440 Extractia sarii
1450 Alte activitati extractive n.c.a.
1511 Productia si conservarea carnii
1512 Productia si conservarea carnii de pasare
1513 Prepararea produselor din carne - inclusiv din carne de pasare
1520 Prelucrarea si conservarea pestelui si a produselor din peste
1531 Prelucrarea si conservarea cartofilor
1532 Fabricarea sucurilor de fructe si legume
1533 Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor
1541 Fabricarea uleiurilor si grasimilor brute
1542 Fabricarea uleiurilor si a grasimilor rafinate
1543 Fabricarea margarinei si produselor comestibile similare
1551 Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor
1552 Fabricarea inghetatei
1561 Fabricarea produselor de morarit
1562 Fabricarea amidonului si a produselor din amidon
1571 Fabricarea produselor pentru hrana animalelor de ferma
1572 Fabricarea produselor pentru hrana animalelor de companie
1581 Fabricarea pâinii; fabricarea produselor proaspete de patiserie
1582 Fabricarea biscuitilor, piscoturilor si altor produse similare
1583 Fabricarea zaharului
1584 Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase
1585 Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor produse fainoase similare
1586 Prelucrarea ceaiului si cafelei
1587 Fabricarea condimentelor
1588 Fabricarea preparatelor alimentare omogenizate si alimentelor dietetice
1589 Fabricarea altor produse alimentare n.c.a.
1591 Fabricarea bauturilor alcoolice distilate
1592 Fabricarea alcoolului etilic de fermentatie
1593 Fabricarea vinurilor
1594 Fabricarea cidrului si a altor vinuri din fructe
1595 Fabricarea altor bauturi nedistilate, obtinute prin fermentare
1596 Fabricarea berii
1597 Fabricarea maltului
1598 Productia de ape minerale si bauturi racoritoare nealcoolice
1600 Fabricarea produselor din tutun
1711 Pregatirea fibrelor si filarea în fire de bumbac si tip bumbac
1712 Pregatirea fibrelor si filarea în fire de lana cardata si tip lana cardata
1713 Pregatirea fibrelor si filarea în fire de lana pieptanata si tip lana
1714 Pregatirea si filarea în fire a fibrelor tip in
1715 Prelucrarea si rasucirea matasii naturale si artificiale, inclusiv din scame si a firelor sintetice
1716 Fabricarea atei de cusut
1717 Pregatirea fibrelor si filarea altor tipuri de fire
1721 Tesaturi din bumbac si din fire tip bumbac
1722 Tesaturi din lana cardata si din fire tip lana cardata
1723 Tesaturi din lana pieptanata si din fire tip lana pieptanata
1724 Tesaturi din matase si din fire tip matase
1725 Tesaturi din alte textile
1730 Finisarea materialelor textile
1740 Fabricarea de articole confectionate din textile, cu exceptia imbracamintei si lenjeriei de corp
1751 Fabricarea de covoare si mochete
1752 Fabricarea de frânghii, sfori si plase
1753 Fabricarea de textile netesute si articole din acestea, cu exceptia confectiilor de imbracaminte
1754 Fabricarea altor articole textile n.c.a.
1760 Fabricarea de metraje prin tricotare sau crosetare
1771 Fabricarea de ciorapi, sosete si ciorapi pantalon, tricotati sau crosetati
1772 Fabricarea de pulovere, veste si articole similare tricotate sau crosetate
1821 Fabricarea de articole de imbracaminte pentru lucru
1822 Fabricarea altor articole de îmbracaminte, exclusiv lenjeria de corp
1823 Fabricarea de articole de lenjerie de corp
1824 Fabricarea altor articole de îmbracaminte si accesorii n.c.a.
1830 Prepararea si vopsirea blanurilor; fabricarea articolelor din blana
1910 Tabacirea si finisarea pieilor
1920 Fabricarea de articole de voiaj si marochinarie si a articolelor de harnasament
1930 Fabricarea incaltamintei
2010 Taierea si rindeluirea lemnului; impregnarea lemnului
2020 Fabricarea de produse stratificate din lemn: placaj, panel, furnire, placi din aschii de lemn, placi fibrolemnoase etc.
2030 Fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii
2040 Fabricarea ambalajelor din lemn
2051 Fabricarea altor produse din lemn
2052 Fabricarea articolelor din pluta, paie si impletituri
2111 Fabricarea celulozei
2112 Fabricarea hartiei si cartonului
2121 Fabricarea hartiei si cartonului ondulat si a ambalajelor din hârtie sau carton
2122 Fabricarea produselor de uz gospodaresc si sanitar, din hartie sau carton
2123 Fabricarea articolelor de papetarie
2124 Fabricarea tapetului
2125 Fabricarea altor articole din hartie si carton n.c.a.
2211 Editarea cartilor
2212 Editarea ziarelor
2213 Editarea revistelor si periodicelor
2214 Editarea inregistrarilor sonore
2215 Alte activitati de editare
2221 Tiparirea ziarelor
2222 Alte activitati de tiparire n.c.a.
2223 Legatorie
2224 Servicii pregatitoare pentru pretiparire
2225 Alte lucrari de tipografie
2231 Reproducerea înregistrarilor audio
2232 Reproducerea înregistrarilor video
2233 Reproducerea înregistrarilor informatice
2310 Fabricarea produselor de cocserie
2320 Fabricarea produselor obtinute din prelucrarea titeiului
2330 Prelucrarea combustibililor nucleari
2411 Fabricarea gazelor industriale
2412 Fabricarea colorantilor si a pigmentilor
2413 Fabricarea altor produse chimice anorganice de baza
2414 Fabricarea altor produse chimice organice de baza
2415 Fabricarea ingrasamintelor si produselor azotoase
2416 Fabricarea materialelor plastice în forme primare
2417 Fabricarea cauciucului sintetic în forme primare
2420 Fabricarea pesticidelor si a altor produse agrochimice
2430 Fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice si masticurilor
2441 Fabricarea produselor farmaceutice de baza
2442 Fabricarea preparatelor farmaceutice
2451 Fabricarea sapunurilor, detergentilor si a produselor de intretinere
2452 Fabricarea parfumurilor si a produselor cosmetice - de toaleta
2461 Fabricarea explozivilor
2462 Fabricarea cleiurilor si gelatinelor
2463 Fabricarea uleiurilor esentiale
2464 Fabricarea preparatelor chimice de uz fotografic
2465 Fabricarea suportilor destinati înregistrarilor
2466 Fabricarea altor produse chimice n.c.a.
2470 Fabricarea fibrelor si firelor sintetice si artificiale
2511 Fabricarea anvelopelor si a camerelor de aer
2512 Resaparea anvelopelor
2513 Fabricarea altor produse din cauciuc
2521 Fabricarea placilor, foliilor, tuburilor si profilelor din material plastic
2522 Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic
2523 Fabricarea articolelor din material plastic pentru constructii
2524 Fabricarea altor produse din material plastic
2611 Fabricarea sticlei plate
2612 Prelucrarea si fasonarea sticlei plate
2613 Fabricarea articolelor din sticla
2614 Fabricarea fibrelor din sticla
2615 Fabricarea de sticlarie tehnica
2621 Fabricarea articolelor ceramice pentru uz gospodaresc si ornamental
2622 Fabricarea de obiecte sanitare din ceramica
2623 Fabricarea izolatorilor si pieselor izolante din ceramica
2624 Fabricarea de produse ceramice de uz tehnic
2625 Fabricarea altor produse ceramice
2626 Fabricarea produselor ceramice refractare
2630 Fabricarea placilor si dalelor din ceramica
2640 Fabricarea caramizilor, tiglelor si altor produse pentru constructii, din argila arsa
2651 Fabricarea cimentului
2652 Fabricarea varului
2653 Fabricarea ipsosului
2661 Fabricarea elementelor din beton pentru constructii
2662 Fabricarea elementelor din ipsos pentru constructii
2663 Fabricarea betonului
2664 Fabricarea mortarului
2665 Fabricarea produselor din azbociment
2666 Fabricarea altor elemente din beton, ciment si ipsos
2670 Taierea, fasonarea si finisarea pietrei
2681 Fabricarea de produse abrazive
2682 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, n.c.a.
2710 Productia de metale feroase sub forme primare si cea de feroaliaje
2721 Productia de tuburi, tevi din fonta
2722 Productia de tuburi, tevi din otel
2731 Tragere la rece
2732 Laminare la rece
2733 Productia altor profile obtinute la rece
2734 Trefilare
2741 Productia metalelor pretioase
2742 Metalurgia aluminiului
2743 Productia plumbului, zincului si cositorului
2744 Metalurgia cuprului
2745 Productia altor metale neferoase
2751 Turnarea fontei
2752 Turnarea otelului
2753 Turnarea metalelor neferoase usoare
2754 Turnarea altor metale neferoase
2811 Fabricarea de constructii metalice si parti componente ale structurilor metalice
2812 Fabricarea de elemente de dulgherie si tâmplarie din metal
2821 Productia de rezervoare, cisterne si containere metalice
2822 Productia de radiatoare si cazane pentru încalzire centrala
2830 Productia generatoarelor de aburi, cu exceptia cazanelor pentru încalzire centrala
2840 Fabricarea produselor metalice obtinute prin deformare plastica; metalurgia pulberilor
2851 Tratarea si acoperirea metalelor
2852 Operatiuni de mecanica generala
2861 Fabricarea produselor de taiat si de uz casnic
2862 Fabricarea uneltelor de mana
2863 Fabricarea articolelor de feronerie
2871 Fabricarea de recipienti, containere si alte produse similare din otel
2872 Fabricarea ambalajelor din metale usoare
2873 Fabricarea articolelor din fire metalice
2874 Fabricarea de suruburi, buloane, lanturi si arcuri
2875 Fabricarea altor articole din metal
2911 Fabricarea de motoare si turbine, cu exceptia motoarelor pentru avioane, autovehicule si motociclete.
2912 Fabricarea de pompe si compresoare
2913 Fabricarea de articole de robinetarie
2914 Fabricarea lagarelor, angrenajelor si organelor mecanice de transmisie
2921 Fabricarea cuptoarelor industriale si arzatoarelor
2922 Fabricarea echipamentelor de ridicat si manipulat
2923 Fabricarea echipamentelor industriale de ventilatie si frigorifice, cu exceptia celor pentru uz casnic
2924 Fabricarea altor echipamente de utilizare generala
2931 Fabricarea tractoarelor
2932 Fabricarea altor masini si utilaje agricole si forestiere
2941 Fabricarea masinilor-unelte portabile actionate electric
2942 Fabricarea altor masini-unelte pentru prelucrarea metalului
2943 Fabricarea altor masini-unelte n.c.a.
2951 Fabricarea utilajelor pentru metalurgie
2952 Fabricarea utilajelor pentru extractie si constructii
2953 Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea produselor alimentare, bauturilor si tutunului
2954 Fabricarea utilajelor pentru industria textila, a îmbracamintei si a pielariei
2955 Fabricarea utilajelor pentru industria hârtiei si cartonului
2956 Fabricarea altor masini si utilaje specifice
2960 Fabricarea armamentului si munitiei
2971 Fabricarea de masini si aparate electrocasnice
2972 Fabricarea de aparate neelectrice, de uz casnic
3001 Fabricarea masinilor de birou
3002 Fabricarea calculatoarelor si a altor echipamente electronice
3110 Productia de motoare, generatoare si transformatoare electrice
3120 Productia de aparate pentru distributia si comanda electricitatii
3130 Productia de fire si cabluri electrice si optice
3140 Productia de acumulatori, baterii si pile electrice
3150 Productia de lampi electrice si echipamente de iluminat
3161 Productia de componente electrice pentru motoare si vehicule n.c.a.
3162 Productia altor componente electrice n.c.a.
3210 Productia tuburilor electronice si a altor componente electronice
3220 Productia de emitatoare radio-televiziune, echipamente si aparate telefonice si telegrafice
3230 Productia de receptoare de radio si televiziune; aparate de înregistrare si reproducere audio sau video
3310 Productia de aparatura si instrumente medicale
3320 Productia de aparatura si instrumente de masura, verificare si control, cu exceptia echipamentelor de masura, reglare si control pentru procesele industriale
3330 Productia de echipamente de masura, reglare si control pentru procese industriale
3340 Productia de aparatura si instrumente optice si fotografice
3350 Productia de ceasuri
3410 Productia de autovehicule
3420 Productia de caroserii, remorci si semiremorci
3430 Productia de piese si accesorii pentru autovehicule si motoare de autovehicule
3511 Constructii si reparatii de nave
3512 Constructii si reparatii de ambarcatiuni sportive si de agrement
3520 Constructia si repararea materialului rulant
3530 Constructii si reparatii de aeronave si nave
3541 Productia de motociclete
3542 Productia de biciclete
3543 Productia de vehicule pentru invalizi
3550 Productia altor mijloace de transport n.c.a.
3611 Productia de scaune
3612 Productia mobilierului pentru birou si magazine
3613 Productia mobilierului pentru bucatarii
3614 Productia altor tipuri de mobilier
3615 Productia de saltele si somiere
3621 Baterea monedelor si medaliilor
3622 Fabricarea bijuteriilor si articolelor similare din metale si pietre
3640 Fabricarea articolelor pentru sport
3650 Fabricarea jocurilor si jucariilor
3661 Fabricarea bijuteriilor de fantezie
3662 Confectionarea maturilor si periilor
3663 Fabricarea altor produse manufacturiere
3710 Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile
3720 Recuperarea deseurilor si resturilor nemetalice reciclabile
4011 Productia de energie electrica
4012 Transportul energiei electrice
4013 Distributia si comercializarea energiei electrice
4021 Productia gazelor
4022 Distributia si comercializarea combustibililor gazosi, prin conducte
4030 Productia si distributia energiei termice si a apei calde
4100 Captarea, tratarea si distributia apei
4511 Demolarea constructiilor, terasamente si organizare de santiere
4512 Lucrari de foraj si sondaj pentru constructii
4521 Constructii de cladiri si lucrari de geniu
4522 Lucrari de invelitori, sarpante si terase la constructii
4523 Constructii de autostrazi, drumuri, aerodroame si baze sportive
4524 Constructii hidrotehnice
4525 Alte lucrari speciale de constructii
4531 Lucrari de instalatii electrice
4532 Lucrari de izolatii si protectie anticoroziva
4533 Lucrari de instalatii tehnico-sanitare
4534 Alte lucrari de instalatii
4541 Lucrari de ipsoserie
4542 Lucrari de tâmplarie si dulgherie
4543 Lucrari de pardosire si placare a peretilor
4544 Lucrari de vopsitorie, zugraveli si montari de geamuri
4545 Alte lucrari de finisare
4550 Inchirierea utilajelor de constructii si demolare, cu personal de deservire aferent
5010 Comert cu autovehicule
5020 Intretinerea si repararea autovehiculelor
5030 Comert cu piese si accesorii pentru autovehicule
5040 Comert cu motociclete, piese si accesorii aferente, si reparatii
5050 Comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule
5111 Intermedieri in comertul cu materii prime agricole, animale vii, materii prime textile si cu semiproduse
5112 Intermedieri in comertul cu combustibili, minerale, si produse chimice pentru industrie
5113 Intermedieri in comertul cu material lemnos si de constructii
5114 Intermedieri in comertul cu masini, echipamente industriale, nave si avioane
5115 Intermedieri in comertul cu mobila, articole de menaj si de fierarie
5116 Intermedieri in comertul cu textile, confectii, incaltaminte si articole
5117 Intermedieri in comertul cu produse alimentare, bauturi si tutun
5118 Intermedieri in comertul specializat in vanzarea produselor cu caracter specific, n.c.a.
5119 Intermedieri in comertul cu produse diverse
5121 Comert cu ridicata al cerealelor, semintelor si furajelor
5122 Comert cu ridicata al florilor si al plantelor
5123 Comert cu ridicata al animalelor vii
5124 Comert cu ridicata a pieilor brute si al pieilor prelucrate
5125 Comert cu ridicata al tutunului neprelucrat
5131 Comert cu ridicata al fructelor si legumelor
5132 Comert cu ridicata al carnii si produselor din carne
5133 Comert cu ridicata al produselor lactate, oualor, uleiurilor si grasimilor comestibile
5134 Comert cu ridicata al bauturilor
5135 Comert cu ridicata al produselor din tutun
5136 Comert cu ridicata al zaharului, ciocolatei si produselor zaharoase
5137 Comert cu ridicata cu cafea, ceai, cacao si condimente
5138 Comert cu ridicata, specializat, al altor alimente, inclusiv peste, crustacee si moluste
5139 Comert cu ridicata, nespecializat, de produse alimentare, bauturi si tutun
5141 Comert cu ridicata al produselor textile
5142 Comert cu ridicata al imbracamintei si incaltamintei
5143 Comert cu ridicata al aparatelor electrice si de uz gospodaresc, al aparatelor de radio si televizoarelor
5144 Comert cu ridicata al produselor din ceramica, sticlarie, tapete si produse de intretinere
5145 Comert cu ridicata al produselor cosmetice si de parfumerie
5146 Comert cu ridicata al produselor farmaceutice
5147 Comert cu ridicata al altor bunuri de consum, nealimentare, n.c.a.
5151 Comert cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi si gazosi si al produselor derivate
5152 Comert cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice
5153 Comert cu ridicata al materialului lemnos si de constructii
5154 Comert cu ridicata al echipamentelor si furniturilor de fierarie pentru instalatii sanitare si de incalzire
5155 Comert cu ridicata al produselor chimice
5156 Comert cu ridicata al altor produse intermediare
5157 Comertul cu ridicata al deseurilor si resturilor
5181 Comert cu ridicata al masinilor-unelte
5182 Comert cu ridicata al masinilor pentru industria miniera si constructii
5183 Comert cu ridicata al masinilor pentru industria textila si al masinilor de cusut si de tricotat
5184 Comert cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice si software-ului
5185 Comert cu ridicata al altor masini si echipamente de birou
5186 Comert cu ridicata al altor componente si echipamente electronice
5187 Comert cu ridicata al altor aparaturi utilizate in industrie, comert si transporturi
5188 Comert cu ridicata al masinilor, accesoriilor si uneltelor agricole, inclusiv al tractoarelor
5190 Comert cu ridicata al altor produse
5211 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun
5212 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse nealimentare
5221 Comert cu amanuntul al fructelor si legumelor proaspete
5222 Comert cu amanuntul al carnii si al produselor din carne
5223 Comert cu amanuntul al pestelui, crustaceelor si molustelor
5224 Comert cu amanuntul al painii, produselor de patiserie si produselor zaharoase
5225 Comert cu amanuntul al bauturilor
5226 Comert cu amanuntul al produselor din tutun
5227 Comert cu amanuntul, in magazine specializate, al produselor alimentare
5231 Comert cu amanuntul al produselor farmaceutice
5232 Comert cu amanuntul al articolelor medicale si ortopedice
5233 Comert cu amanuntul al produselor cosmetice si de parfumerie
5241 Comertul cu amanuntul al textilelor
5242 Comert cu amanuntul al imbracamintei
5243 Comert cu amanuntul al incaltamintei si articolelor din piele
5244 Comert cu amanuntul al mobilei, al articolelor de iluminat si al altor articole de uz casnic
5245 Comert cu amanuntul al articolelor si aparatelor electro-menajere, al aparatelor de radio si televizoarelor
5246 Comert cu amanuntul cu articole de fierarie, cu articole din sticla si cu cele pentru vopsit
5247 Comert cu amanuntul al cartilor, ziarelor si articolelor de papetarie
5248 Comertul cu amanuntul, in magazine specializate, al altor produse n.c.a.
5250 Comert cu amanuntul al bunurilor de ocazie vandute prin magazine
5261 Comert cu amanuntul prin corespondenta
5262 Comert cu amanuntul prin standuri si piete
5263 Comert cu amanuntul care nu se efectueaza prin magazine
5271 Reparatii de incaltaminte si ale altor articole din piele
5272 Reparatii de articole electrice de uz gospodaresc
5273 Reparatii de ceasuri si bijuterii
5274 Alte reparatii de articole personale n.c.a.
5510 Hoteluri
5521 Tabere de tineret si refugii montane
5522 Campinguri, inclusiv parcuri pentru rulote
5523 Alte mijloace de cazare
5530 Restaurante
5540 Baruri
5551 Cantine
5552 Alte unitati de preparare a hranei
6010 Transporturi pe calea ferata
6021 Alte transporturi terestre de calatori, pe baza de grafic
6022 Transporturi cu taxiuri
6023 Transporturi terestre de calatori, ocazionale
6024 Transporturi rutiere de marfuri
6030 Transporturi prin conducte
6110 Transporturi maritime si de coasta
6120 Transporturi pe cai navigabile interioare
6210 Transporturi aeriene dupa grafic
6220 Transporturi aeriene ocazionale
6230 Transporturi spatiale
6311 Manipulari
6312 Depozitari
6321 Alte activitati anexe transporturilor terestre
6322 Alte activitati anexe transporturilor pe apa
6323 Alte activitati anexe transporturilor aeriene
6330 Activitati ale agentiilor de voiaj si a tur-operatorilor; activitati de asistenta turistica n.c.a.
6340 Activitati ale altor agentii de transport
6411 Activitatile postei nationale
6412 Alte activitati de curier, altele decat cele de posta nationala
6420 Telecomunicatii
6511 Activitati ale bancii centrale - nationale
6512 Alte activitati de intermedieri monetare
6521 Activitati de creditare pe baza de contract - Leasing financiar
6522 Alte activitati de creditare
6523 Alte tipuri de intermedieri financiare
6601 Activitati de asigurari de viata
6602 Activitati ale caselor de pensii, cu exceptia celor din sistemul public de asigurari sociale
6603 Alte activitati de asigurari, exceptand asigurarile de viata
6711 Administrarea pietelor financiare
6712 Activitati de intermediere a tranzactiilor financiare si administrare a fondurilor - agenti financiari
6713 Activitati auxiliare intermedierilor financiare, cu exceptia caselor de asigurari si de pensii
6720 Activitati auxiliare ale caselor de asigurari si de pensii
7011 Dezvoltare, promovare imobiliara
7012 Cumpararea si vanzarea de bunuri imobiliare proprii
7020 Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate
7031 Agentii imobiliare
7032 Administrarea imobilelor pe baza de tarife sau contract
7110 Inchirierea autoturismelor si utilitarelor de capacitate mica
7121 Inchirierea altor mijloace de transport terestru
7122 Inchirierea mijloacelor de transport pe apa
7123 Inchirierea mijloacelor de transport aerian
7131 Inchirierea masinilor si echipamentelor agricole
7132 Inchirierea masinilor si echipamentelor pentru constructii, fara personal de deservire aferent
7133 Inchirierea masinilor si echipamentelor de birou, inclusiv a calculatoarelor
7134 Inchirierea altor masini si echipamente n.c.a.
7140 Inchirierea bunurilor personale si gospodaresti n.c.a
7210 Consultanta in domeniul echipamentelor de calcul, hardware
7221 Editare de programe
7222 Consultanta si furnizare de alte produse software
7230 Prelucrarea informatica a datelor
7240 Activitati legate de bazele de date
7250 Intretinerea si repararea masinilor de birou, de contabilizat si a calculatoarelor
7260 Alte activitati legate de informatica
7310 Cercetare-dezvoltare in stiinte fizice si naturale
7320 Cercetare-dezvoltare in stiinte sociale si umaniste
7411 Activitati juridice
7412 Activitati de contabilitate, revizie contabila, consultanta in domeniul fiscal
7413 Activitati de studiere a pietei si de sondaj
7414 Activitati de consultanta pentru afaceri si management
7415 Activitatile de management ale holdingurilor
7420 Activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica legate de acestea
7430 Activitati de testari si analize tehnice
7440 Publicitate
7450 Selectia si plasarea fortei de munca
7460 Activitati de investigatie si protectie a bunurilor si persoanelor
7470 Activitati de intretinere si curatare a cladirilor
7481 Activitati fotografice
7482 Activitati de ambalare
7485 Activitati de secretariat si traducere
7486 Activitati ale centrelor de intermediere telefonica
7487 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor
7511 Servicii de administratie generala
7512 Reglementarea activitatilor organismelor care presteaza servicii in domeniul ingrijirii sanatatii, invatamantului, culturii si al altoractivitati sociale, excluzand protectia sociala
7513 Controlul activitatilor economice
7514 Servicii de sustinere a administratiilor publice
7521 Activitati de afaceri externe
7522 Activitati de aparare nationala
7523 Activitati de justitie
7524 Activitati de ordine publica
7525 Activitati de protectie civila
7530 Activitati de protectie sociala obligatorie
8010 Invatamant primar
8021 Invatamant secundar general
8022 Invatamant secundar teoretic, tehnic sau profesional
8030 Invatamantul superior
8041 Scoli de conducere, pilotaj
8042 Alte forme de invatamant
8511 Activitati de asistenta spitaliceasca si sanatoriala
8512 Activitati de asistenta medicala ambulatorie
8513 Activitati de asistenta stomatologica
8514 Alte activitati referitoare la sanatatea umana
8520 Activitati veterinare
8531 Activitati de asistenta sociala, cu cazare
8532 Activitati de asistenta sociala, fara cazare
9001 Colectarea si tratarea apelor uzate
9002 Colectarea si tratarea altor reziduuri
9003 Salubritate, depoluare si activitati similare
9111 Activitati ale organizatiilor economice si patronale
9112 Activitati ale organizatiilor profesionale
9120 Activitati ale sindicatelor salariatilor
9131 Activitati ale organizatiilor religioase
9132 Activitati ale organizatiilor politice
9133 Alte activitati asociative n.c.a.
9211 Productia de filme cinematografice si video
9212 Distributia de filme cinematografice si video
9213 Proiectia de filme cinematografice
9220 Activitati de radio si televiziune
9231 Creatie si interpretare artistica si literara
9232 Activitati de gestionare a salilor de spectacol
9233 Balciuri si parcuri de distractii
9234 Alte activitati de spectacole n.c.a.
9240 Activitati ale agentiilor de presa
9251 Activitati ale bibliotecilor si arhivelor
9252 Activitati ale muzeelor, conservarea monumentelor si cladirilor
9253 Activitati ale gradinilor botanice si zoologice si ale rezervatiilor
9261 Activitati ale bazelor sportive
9262 Alte activitati sportive
9271 Jocuri de noroc si pariuri
9272 Alte activitati recreative
9301 Spalarea, curatarea si vopsirea textilelor si blanurilor
9302 Coafura si alte activitati de infrumusetare
9303 Activitati de pompe funebre si similare
9304 Activitati de intretinere corporala
9305 Alte activitati de servicii personale n.c.a.
9500 Activitati ale personalului angajat in gospodarii particulare
9600 Activitati desfasurate in gospodarii private, de producere a bunurilor destinate consumului propriu
9700 Activitati ale gospodariilor private, de servicii pentru scopuri proprii
9900 Activitati ale organizatiilor si organismelor extrateritoriale

FERMA PORCINE

IDEE AFACERE....CUM AM INCEPUT O AFACERE....

Un porc se vinde cu 7-8 lei kg in viu, ceea ce inseamna in jur de 750 de lei pentru un exemplar de 100 kg. Ca sa ajunga la aceasta greutate, un purcel de 30 kg are nevoie de 4 luni si de cca 200 kg de furaj. Pe langa furaj, care costa in jur de 1 leu/kg, mai sunt si alte cheltuieli (apa, vaccin, dezinfectie, incalzire), dar, una peste alta, un porc poate aduce dupa vanzare un profit de cateva sute de lei. Ceea ce, pentru o ferma cu 100 de capete, inseamna cateva zeci de mii de lei pe an – un venit multumitor pentru o afacere de familie. Mai ales ca acest venit creste proportional daca se opteaza pentru cresterea unui numar mai mare de animale, cu un volum de munca relativ similar .

Important! Persoanele care cresc pana la trei porci, pentru consum propriu, nu sunt obligate sa obtina avize din partea autoritatilor. Persoanele care cresc pana la 20 de porci ii pot comercializa numai in interiorul comunelor. Proprietarii microfermelor care cuprind pana la 100 de porci si ai marilor ferme trebuie sa obtina de la Directia Sanitar-Veterinara avizele de functionare si sa respecte normele de biosecuritate impuse de UE.

Afacerea incepe cu achizitionarea de grasuni...
...la greutatea medie de 30 kg/cap. Se recomanda grasuni metisi intre scroafe F1 (Landrace x Marele Alb) cu vieri dintr-o rasa de carne (Duroc sau Hampshire). Procurarea lor se va face numai de la ferme specializate, in nici un caz din targuri, piete sau de pe plan local.
Cresterea are loc intr-un grajd cu o singura incapere, cu trei boxe de dimensiuni reduse, care poate avea si padocuri, in care se pot caza 35 capete grasuni pe serie. O serie inseamna 125 de zile, adica perioada necesara atingerii greutatii de 105 kg, cu un spor mediu zilnic de 0,6 kg. Durata unui ciclu de productie este de 131 zile si cuprinde perioada de ingrasare (125 zile), perioada de depopulare-livrare (una zi) si perioada de dezinfectie (5 zile).

Suprafata totala necesara pentru o asemenea micro-ferma este sub 50 mp (0,9 mp/cap x 35 de capete, plus o alee de furajare), impartita in trei boxe a cate 12 mp. Fiecare boxa de ingrasare trebuie sa aiba asigurata trei zone distincte, cu destinatii speciale:
a) zona de furajare, cu hranitorul amplasat spre aleea de furajare;
b) zona de odihna, care trebuie sa ocupe 60% din boxa, sa fie termoizolata si permanent uscata;
c) zona de defecare, in partea opusa hranitorului, in zona peretelui posterior. Aici se amplaseaza adapatoarea si tot aici, datorita umiditatii, animalele se obisnuiesc sa urineze si sa defece.

O varianta mai ieftina de start
Adapostul poate fi si o structura usoara semi-circulara, cum este cea din imagine, care are avantajul ca poate fi construita rapid. Peretii laterali au ca structura de rezistenta stalpi cu inaltimea de 1,25 m ingropati in sol, in fundatie de beton tip pahar. Peretii laterali sunt construiti din scandura, fixata pe partea interioara a stalpilor de sustinere. In interior, peretele lateral se continua cu un panou deflector care are rolul de a dirija curentii de aer spre partea superioara a structurii. Deasupra fiecarui stalp se fixeaza un arc de cerc din teava (intreg, dintr-o bucata sau din mai multe bucati innadite). Peste arcurile metalice se fixeaza o prelata intinsa cu ajutorul unor tevi pe ambele laturi ale adapostului si tensionata cu ajutorul unor vinciuri plasate pe fata exterioara a stalpilor de sustinere.

Pardoseala adapostului este constituita din doua portiuni: suprafata de furajare si adapare (cca. 20-25% din suprafata totala) construita din beton si mai inalta cu 30-40 cm fata de suprafata de odihna (cca. 75-80% din suprafata totala), acoperita cu asternut permanent.

Usile de la capetele adapostului trebuie sa fie largi, sa permita intrarea utilajelor pentru evacuarea gunoiului, precum si ventilatia. Pentru efectuarea unor tratamentelor, cantarire sau pentru usurarea izolarii si separarii animalelor se poate folosi un sistem de porti si panouri metalice de tipul celor folosite pentru oi (rascol). Animalele scoase din anumite motive din adapost (bolnave, slabite, accidente) nu vor mai fi reintroduse.

Hranitorile sunt plasate in zona betonata, iar adapatorile sunt plasate de-a lungul peretilor laterali in zona de furajare. Este indicat ca hranitorile si adapatorile sa fie prevazute cu capace rabatabile, pentru a evita murdarirea lor. Adapatorile trebuie sa fie prevazute cu sisteme de incalzire, pentru a preveni inghetul in timpul iernii, iar vara se pot monta adapatori tip suzeta suplimentare, de-a lungul peretilor laterali ai adapostului, pentru a suplini necesarul de apa.

Pentru asternut se pot utiliza paie, coceni de porumb, vrej de soia, rumegus, etc. Necesarul de paie este de cca. 2 kg/animal/zi (cca. 80-125 kg/animal/perioada). Patul de asternut format din paie si dejectii contribuie, prin fermentarea dejectiilor, la producerea caldurii si mentinerea confortului termic al animalelor, mai ales pe durata iernii. Din punct de vedere termic, asternutul ideal este cel din baloti cilindrici mari; acestia se plasati intregi in mijlocul zonei de odihna. Evacuarea asternutului permanent, dezinfectia si dezinsectia se face la terminarea fiecarui ciclu de ingrasare si este urmata de o perioada de repaus biologic de 10-14 zile. Dupa evacuare, gunoiul poate fi imprastiat imediat pe camp sau depozitat.

Ventilatia longitudinala se face prin cele doua capete ale adapostului, complet deschise vara si partial inchise iarna (mai ales capatul cu expozitie nordica), iar in plan transversal ventilatia se realizeaza la nivelul fantei dintre prelata exterioara, peretele de scandura si deflectorul interior. Iarna, aceste fante raman deschise, iar prin curentii de aer care se creeaza este impiedicata aparitia condensului. Amplasarea adapostului de face pe axa nord-sud, cu zona de furajare orientata spre sud.

Principalele avantaje ale utilizarii acestui tip de adaposturi sunt: 1) costul este redus, deci este necesar un capitalul de pornire mic; 2) tehnologia este prietenoasa cu animalele si cu mediul - practic, cresterea porcilor in aceste adaposturi este putin poluanta, deoarece asternutul permanent asigurata o fermentare partiala a dejectiilor; 3) adapostul poate avea si alte utilizarii (garaj, depozit materiale, adapost pentru pui, gaini, etc.).

Dezavantaje: 1) creste consumul de furaje, mai ales in timpul iernii, deci scade eficienta utilizarii furajelor cu cca. 10%; 2) apar costuri suplimentare cu asternutul; 3) adapostul se poate folosi doar pentru grupuri mari de animale.

Furajarea
Porcii sunt animale omnivore care pot fi furajate cu o gama larga de nutreturi, de la cereale cultivate pana la resturi menajere. Rolul principal il au nutreturile concentrate. In proportii diferite se pot folosi si nutreturile verzi, suculente, fainuri. Un avantaj important: conversia furajelor in carne este mai economica decat a altor specii, cum sunt taurinele sau ovinele.
Cele mai folosite nutreturi cultivate sunt porumbul, orzul, ovazul, graul, triticalele, secara si sorgul. Pentru fermele specializate se recomanda nutreturile combinate pentru porci, produse de fabricile specializate (FNC-uri), care contin o proportie corecta de substante proteice si energetice, vitamine si saruri minerale, care asigura sporuri de crestere in greutate in conditii de eficienta economica. Se pot folosi si produse de la fabricile de lapte (zer, zara), precum si resturi menajere de la cantine. Nu se recomanda furajarea la discretie a porcilor, deoarece acest mod de furajare produce inapetenta, risipa de furaje si favorizeaza cresterea consumului specific.
Consumul zilnic de furaje, pentru 35 de capete pe serie este 52,5 kg/zi in prima perioada de ingrasare si de 114 kg/zi in perioada a II-a. Cantitatea de furaje se poate administra manual, in hranitori liniari, de doua ori pe zi. Tipul de hranitor folosit trebuie sa reduca la minimum pierderile de furaje (care pot ajunge pana la 10-20%), avand in vedere ca furajul insemna 60-70% din cheltuielile fermei. Cel mai recomandat hranitor pentru furajarea uscata este cel din beton armat, cu rezervorul hranitorului in forma de palnie cu gura in jos.

Apa potabila pentru consumul biologic provine din ape subterane, prin forare de puturi. Consumul biologic de apa pe zi este de 4 litri/cap la porcii de 30-40 kg/viu si de 5,6 litri/cap la porcii de 80-95 kg/viu. Iluminatul pe timp de noapte precum si functionarea utilajelor (alimentare cu apa, incalzire, dezinfectie etc.) se asigura de la reteaua nationala, dar este necesar si un grup electrogen pentru interventii. Dejectiile se pot folosi ca substante organice pentru fertilizare la infiintarea culturilor vegetale.

Adaparea se asigura cu apa igienica, fara incarcatura microbiana. Se recomanda adapatorile tip suzeta cu presiune, cate doua in fiecare boxa (o adapatoare la cel mult 10 porci), amplasate in coltul boxei, la inaltimea de 40 cm fata de sol.
In ceea ce priveste igiena, in adapost trebuie sa fie instalat cel putin un robinet de 3 toli la care sa se poata monta un furtun pentru curatenie si dezinfectie. Ventilatia sa fie naturala, prin cosuri de ventilatie amplasate in acoperis si in peretii laterali, iar colectarea dejectiilor sa se faca zilnic.

Livrarea se face la greutatea de 105 kg, pe piata libera sau catre unitatile de abatorizare specializate. Popularea cu grasuni si depopularea (livrarea) dupa 125 zile se face intr-o singura zi pentru toate animalele, pe principiu: “total plin - total gol”.

25.000 de euro profit anual
de pe urma a 900 de porci
Revista Profitul Agricol (www.agrinet.ro) relateaza cazul unei familii din comuna Bordei Verde, Judetul Braila, care a amenajat o crescatorie de succes intr-un grajd de vaci abandonat, al unui fost C.A.P. Grajdul a fost adaptat, devenind adapost pentru cresterea porcilor intr-un sistem gospodaresc, pe asternut de paie. Tehnologia aceasta s-a practicat zeci de ani in Romania, numai ca, odata cu avalansa de utilaje noi, moderne, sistemul a fost abandonat in favoarea sistemului industrial, pe perna de apa, cu gratare . Dar in cazul cresterii pe asternut de paie animalele sunt mai putin stresate, ceea ce inseamna un gust mai bun al carnii. In plus, cheltuielile sunt mai mici, la fel si consumurile de apa, energie etc.
Ferma consta intr-o hala de 700 mp, cu 34 de compartimente, in fiecare compartiment fiind cam 25-30 de animale. In total, circa 900 de capete. Furajele se produc la o moara proprie, se cumpara doar srotul de soia, premixurile si antibioticele. Hrana se compune din 50% grau, 20% porumb, 25% srot de soia si 5% premixuri. Adaparea se face la suzeta, apa fiind asigurata printr-un hidrofor achizitionat din comert, iar furajarea se face in jgheaburi cu rezervor. Alimentarea lor se face gravitational, iar evacuarea dejectiilor lichide tot gravitational, in fose de colectare.
Grasunii intra in ferma cu o greutate de 24 kg si sunt livrati cand ating 103 kg. “In 2007, am livrat la abatoare si am comercializat sub forma de carcasa cu 4,2 lei/kg in viu, prima transa, apoi 4,5 lei/kg si ultima transa la 4,7 lei/kg”, spune Costica Macelaru, patronul fermei. “Financiar suntem multumiti. Nu este un profit urias, dar iti da posibilitatea sa te mai gandesti si la altceva, la alte investitii. Un calcul in mare arata un beneficiu de 100 de lei/porc. Aceste rezultate extraordinare se datoreaza calitatii deosebite a materialului biologic. La o livrare de exemplu, 90% din carcase au fost clasificate in clasa de calitate superioara, E, si 10% in U. Am avut un singur animal declasat. Am primit si subventii, 120 de lei/cap animal pentru clasa E si 100 de lei pentru clasa U.”

Diferenta intre Europa si S.U.A.
In Europa, cresterea porcilor se face in trei etape: 1) ferma de reproductie, 2) cresa, unde porcii stau pana la 25-30 kg si 3) ferma de ingrasat. In S.U.A. nu exista etapa 2, cresa. Exista doar ferma de reproductie unde purceii nou-nascuti stau 21 de zile, timp in care nu mananca altceva decat lapte de la scroafa, si ferma de ingrasare, unde sunt transferati dupa 21 de zile si intarcati. Aici raman pana la livrare. Purcelul intra in ferma de ingrasare cu o greutate de 6,5 kg in medie si iese cu 130 kg (circa 6 luni de la nastere pana la livrare). Productivitatea este de 23-24 purcei/scroafa/an, iar pretul de valorificare este de 0,8 $/kg in viu.

Cateva date pe scurt

• In 1990, in Romania erau cca 12 milioane de porcine. In momentul de fata putem vorbi de ceva mai mult de 5,5 milioane de capete. Explicatia? Situatia sumbra a marilor ferme si combinate de crestere a animalelor, unde in momentul de fata nu mai exista decat vreo 800.000 de porci. In gospodariile particulare insa, efectivele s-au mentinut la un nivel relativ constant: 4,8 milioane de capete.

• Pana in 1993, am fost exportatori de carne de porc, apoi am devenit importatori si, de la 43.000 de tone importate in 1993 am ajuns la 218.000 de tone in 2001.

• Timp indelungat, cresterea porcinelor in gospodariile individuale a avut drept scop consumul familial si nu comercializarea, din acest motiv in Romania au patruns mai greu rasele specializate, liniile si hibrizii comerciali de mare valoare zootehnica sau tehnologiile moderne de crestere, intretinere, furajare si adapare. Dupa 1989, odata cu schimbarea structurii de proprietate asupra pamantului, numarul celor interesati de infiintarea si exploatarea fermelor de porcine, pe baze moderne, a crescut.

• Obstacolul cel mare in aceasta afacere il reprezinta furajele, al caror pret de cca 1 leu/kg afecteaza serios profitabilitatea per kilogram de porc viu. Si, de asemenea, trebuie luata in calcul si desfacerea, destul de complicata in absenta unei retele de distributie directa.

• Se estimeaza ca pana in 2010-2011 Romania va ajunge la 10 milioane de porci.

• Crescatorii de porcine, persoane fizice sau juridice, pot beneficia de sprijin financiar de 120 lei/carcasa E (procent scazut de grasime), respectiv 100 lei carcasa U (procent ridicat de grasime) din partea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Subventia se acorda pentru porcine livrate la abatoare autorizate, pentru porcine abatorizate in regim de prestare de servicii sau pentru cele abatorizate in abatoare proprii. Pentru a beneficia de subventie, exploatatia trebuie sa fie inscrisa in Registrul national al exploatatiilor, carcasele sa aiba greutatea de 60-100 kg.

• Datorita calitatilor sale, carnea de porc are o pondere importanta in structura consumului mondial de carne si a produselor din carne. La scara mondiala, aceasta pondere este in medie de 30%, in unele tari ajunge insa la 70%. In Europa, consumul de carne a crescut de doua ori in ultima suta de ani, in tara noastra cifrandu-se la aproximativ 40% din consumul total pe cap de locuitor. Nu uitati nici un moment: carnea de porc se cauta!

Rasele de porci crescute in Romania
Rasele crescute in Romania pot fi grupate in doua mari categorii:
1. Rase porcine de mare interes economic, mai ales pentru fermele specializate in producerea carnii de porc, mici, mijlocii sau mari, dar si pentru gospodarii individuale. Dintre acestea fac parte: Marele Alb, Landrace, Duroc, Hampshire si Linia sintetica 345 Peris.
2. Rase porcine cu pondere scazuta, care prezinta interes doar pentru gospodariile individuale, crescute mai ales in anumite zone ale tarii. Dintre acestea cele mai importante sunt Bazna, Mangalita si Alb de Rusetu.

Prezentam in continuare cateva caracteristici ale principalelor rase crescute in Romania.
Bazna. Este o rasa originara din zona Sibiului si raspandita in sudul Ardealului. Porcinele din aceasta rasa sunt din tipul productiv mixt, carne-grasime, sunt de talie mijlocie, cu un aspect caracteristic - negru cu un brau alb in regiunea spetei si a membrelor anterioare. Geutatea optima de sacrificare este 125-135 kg, care este atinsa peste varsta de 9-10 luni. Rasa nu este pretentioasa la conditiile de mediu si valorifica bine furajele radacinoase, cartofii, resturile menajere si porumbul.
Mangalita. Este o rasa foarte veche si bine consolidata genetic, crescuta in special in Campia de Vest, Oltenia si Delta Dunarii. Porcul de Mangalita este specializat pentru productia de grasime, avand o carne foarte gustoasa si suculenta. Animalele din aceasta rasa valorifica foarte bine porumbul si alte resurse furajere ieftine, produse in gospodaria taraneasca.
Alb de Rusetu. Acest porc a aparut din 1950, prin incrucisare dirijata si selectie, la Statiunea de Cercetari Zootehnice din Rusetu, judetul Buzau. Este un animal adaptat conditiilor din Campia Baraganului, de talie mare si greutate de 180-200 kg la maturitate.
Linia sintetica 345 Peris. Sunt animale de talie mare, cu membre bine dezvoltate si o mare rezistenta organica, de culoare alba.

Rase de porci importate
Marele Alb. Este de origine englezeasca, cu o mare rezistenta organica si o putere de adaptare si aclimatizare deosebite, lucru care a condusla raspandirea rasei in intreaga lume. Animalele sunt de talie mare si se preteaza foarte bine la ingrasarea timpurie pentru carne, putand atinge 110-115 kg la varsta de 8-9 luni. Carcasele sunt de calitate superioara si randamentul la sacrificare este de 75-76% (mare).
Landrace. Este de origine daneza, rasa fiind obtinuta prin incrucisarea raselor locale cu Marele Alb, la formarea rasei contribuind si sistemul de hranire aplicat porcilor, pe baza de orz si lapte smantanit. Animalele cu talie mijlocie spre mare, prezentnd o curiozitate anatomica, respectiv existenta unui numar de 1-2 vertebre dorsale in plus, lucru care determina o lungime mai mare a corpului. Precocitatea rasei este buna, tineretul realizand greutatea de 115-125 kg la varsta de 8 luni. Deoarece rasa este sensibila la conditiile de alimentatie si mediu, la noi in tara se foloseste in schemele de incrucisare, pentru producerea de hibrizi comerciali, specializati pentru productia de carne.
Duroc. Este de origine din nord-estul Statelor Unite ale Americii, fiind specializata pentru producerea de carne. Animalele sunt de talie mare, cu o pondere mare a portiunilor valoroase (jambon, cotlet si spata). Culoarea acestor porcine ete roscata. Sunt folosite mai ales ca vieri terminali in incrucisarile industriale (linia paterna) pentru producerea hibrizilor comerciali.
Hampshire. Rasa s-a format pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Animalele au culoarea neagra, cu un brau alb in regiunea greabanului si a membrelor anterioare. Este o rasa de carne de talie mijlocie, zona anatomica cea mai bine dezvoltata fiind cea a suncilor (membrele posterioare).

Surse de informatii suplimentare

www.nutricom.ro
www.agrinet.ro
www.avisuinteh.ro
www.infoaliment.ro
www.madr.ro
www.fermierul.ro

VANZARE TRANDAFIRI

Idei de afaceri: Vanzari de trandafiri pe baza de catalog

La numai sapte km de Oradea, pe o suprafata de 1 ha se intinde o pepiniera cu 140 de soiuri diferite de trandafiri. Un silvicultor roman s-a decis sa faca concurenta importurilor de pe piata florilor din Romania, iar oferta variata si calitatea trandafirilor obtinuti de el l-au ajutat sa se bucure de un real succes.
Pasiunea pentru plantele ornamentale a dlui Aurel Salajan a inceput chiar de pe bancile facultatii. Obtinerea, cresterea si ingrijirea acestor plante nu erau activitati total opuse profesiei pentru care se pregatea, lucru care i-a permis sa faca un fel de practica pe langa un cultivator de trandafiri din Oradea, tot silvicultor, dar mult mai in varsta. A invatat in felul acesta lucruri pe care cartile nu le prea spun si a avut curajul sa inceapa acum mai bine de trei ani, dupa terminarea facultatii, propria sa afacere cu trandafiri.
Dupa ce si-a procurat un hectar de pamant a inceput lucrul, axandu-se pe material saditor, pe obtinerea de altoiuri de trandafiri care cresc in camp deschis. A reusit sa adune aproape 60 de soiuri de trandafiri, prin importuri din Ungaria sau din Olanda (altoiuri de tot felul pe care acum le obtine in pepiniera proprie) sau colindand gradini botanice si statiuni de cercetare din toata tara. Astfel, in momentul de fata, el le poate oferi clientilor 140 de soiuri de trandafiri.
Faptul ca locuieste in Oradea l-a ajutat mult, deoarece apropierea de granita cu Ungaria i-a usurat importul si transportul de port-altoiuri de la furnizori.

Idei de afaceri: Vanzari de trandafiri pe baza de catalog

Pentru a reusi trebuie sa investesti
Nici un inceput nu este usor. Cu o oarecare retinere - pentru ca nu stie daca suna credibil - intreprinzatorul oradean afirma ca a pornit afacerea de la zero. Mai exact a inceput cu ajutorul financiar, moral si fizic al prietenilor si familiei. Intre timp a reusit sa restituie toate imprumuturile, dar a si reinvestit (tot in trandafiri) toti banii castigati, pentru ca afacerea sa creasca.
Astfel, a achizitionat un utilaj de scos trandafirii si o masina de ambalat. O investitie importanta au constituit-o si cataloagele de prezentare pentru flori, precum si ambalajele, toate realizate in conditii grafice deosebite. Un client chiar era mirat ca pe ambalaj scrie in limba romana, pentru ca produsul nu era cu nimic mai prejos decat cele importate. Tratamentele necesare pentru mentinerea culturii sunt, iarasi, o cheltuiala insemnata. Fiind o cultura intensiva, raspandirea bolilor si daunatorilor se face foarte rapid si are efecte dezastruoase, aporape fatale pentru afacere. Din acest motiv dl.Salajan prefera sa trateze preventiv plantele pentru a elimina pe cat posibil riscul imbolnavirilor. Ciclul de productie de altoiuri este de patru ani, dar dupa aceasta perioada poate comercializa altoiuri produse in pepiniera proprie, fara a le mai importa.
Dl.Salajan spune ca afacerea merita efortul depus, pentru ca este profitabila, dar acest lucru depinde si de dimensiunile pepinierei, de personalul care trebuie angajat. Profitul este in stransa corelatie cu cheltuielile facute si care trebuie mentinute la un nivel cat mai mic.

Idei de afaceri: Vanzari de trandafiri pe baza de catalog

Firma are un singur angajat
Dl Salajan este singurul angajat permanent. In rest e nevoie de muncitori sezonieri, de trei ori pe an. Pentru plantare, cate o saptamana (in primavara), pentru altoire (in luna august) si pentru scoatere (in luna octombrie).Intretinerea culturii pe 1 ha de pamant se face foarte usor de catre o singura persoana.
„Este foarte importanta disciplina in pepiniera”, spune dl.Salajan. Si nu este vorba despre disciplina oamenilor care lucreaza acolo, ci despre evidenta soiurilor existente. Atunci cand ai de gestionat atat de multe soiuri de trandafiri este esential sa le tii socoteala cum trebuie.
Amatorii planteaza trandafirii primavara, asa cum se procedeaza in cazul majoritatii plantelor. Aceste flori deosebite au insa un regim mai special si trebuie cultivate toamna. Peste iarna trandafirii se bucura de umiditatea din sol si infloresc la inceputul lunii mai, cu doua saptamani mai devreme decat trandafirii plantati primavara.
In prezent, ceea ce se altoieste in august se vinde abia in toamna anului urmator. Astfel este foarte greu de decis ce soiuri sa cultivi cu precadere pentru ca este dificil sa prevezi ce trandafir va prinde mai bine peste un an. Dl Salajan are deja o experienta insa si cam stie soiurile cu mai mare trecere la cumparatori. El alcatuieste o lista cu o statistica in privinta celor mai bine vanduti trandafiri pe baza careia ia decizia pe ce altoiuri sa mizeze.

Idei de afaceri: Vanzari de trandafiri pe baza de catalog

Catalogul de prezentare este baza vanzarilor
Cel mai bine vandut trandafir este Golden Showers, un urcator galben, foarte apreciat de clienti. Mai sunt insa si alte soiuri de succes cum ar fi trandafirii parfumati, cei rosii, galbeni, albi si mov. In general, trandafirii pentru gard viu, cu un aspect mai salbatic, care se bucura de mare apreciere in Occident, sunt ceruti mai mult de peisagisti (persoane specializate in amenajarea profesionala a gradinilor).
Fiecare altoi este garantat, are pe ambalaj un cod, care apare si in catalog. Pana acum dl.Salajan nu a avut nici o reclamatie din partea clientilor cum ca din altoi ar fi rezultat flori diferite de imaginea din catalog sau de pe ambalaj. Pentru ca sunt inmultite prin altoi, catacterele plantei se transmit cu maxima fidelitate de la o generatie la alta. Se intampla sa mai apara si mutatii in timp, dar acestea sunt neglijabile. In absenta cataloagelor color si cu imagini de calitate i-ar fi fost imposibil sa vanda, pentru ca atunci cand se scot altoiurile nu sunt flori care sa le fie prezentate clientilor. Daca nu stiu cum vor iesi florile acestia nu au incredere ca altoiul este exact ce isi doresc.
De distributie intreprinzatorul se ocupa pe cont propriu. La inceput a folosit un catalog care cuprindea 120 de soiuri de trandafiri, cu imagini color realizate la el in pepiniera. A atasat in catalog o oferta, si-a facut un traseu prin principalele orase din tara si a pornit la drum. Pe acest traseu a lasat cataloage la florarii, la en gros-uri de flori, la primarii (care le folosesc pentru amenajarea spatiilor verzi). A avut cereri destule, „dar cea mai buna prezentare a fost la targuri si expozitii”, spune dl.Aurel Salajan. In momentul de fata nu isi mai face probleme privind distributia pentru ca stapaneste situatia foarte bine. Face transportul el insusi, cu o mica duba, o data pe saptamana.

Idei de afaceri: Vanzari de trandafiri pe baza de catalog

Plin de curaj, mai departe
Planurile de viito includ patrunderea pe piata florilor taiate. Dl Salajan intentioneaza sa isi faca o sera utilata modern in care sa cultive tot trandafiri, dar de asta data pentru flori taiate. In acest scop a stabilit o colaborare cu un mare producator de flori din Germania, al carui reprezentant va fi in Romania. Practic, va trebui sa protejeze altoiurile firmei germane pentru a nu fi utilizate in Romania fara licenta producatorului. „Am curajul sa m-apuc si de asta.”, afirma dl Salajan, desi investitia care se preconizeaza este foarte mare. El intentioneaza sa produca flori in tara, mult mai ieftine si mai rezistente decat cele importate. Sera pentru flori taiate este o modalitate de a extinde afacerea prezenta si de a obtine profit tot timpul anului avand in vedere ca in prezent perioadele de vanzare sunt doar lunile de primavara si toamna, in rest inregistrandu-se o stagnare.
Piata florilor este o piata foarte profitabila in Romania si acest lucru l-a determinat pe dl Salajan sa se aventureze si in aceasta zona. El sustine ca exista o concurenta din moment ce nu este singurul producator de altoiuri de trandafiri din Romania. Fapt este ca ceilalti producatori o fac independent, pe terenul din jurul casei, fara a avea inregistrata o firma si fara a considera aceasta activitate ca fiind o afacere. In ceea ce priveste florile taiate, de asemenea, serele de stat care inca mai cultiva sunt depasite ca dotari, ca soiuri cultivate si, desigur, din punctul de vedere al calitatii florilor obtinute. „Pe mine ma avantajeaza inertia lor”, spune Aurel Salajan, increzator in viitorul firmei pe care o conduce.

ZBORURI DE AGREMENT CU BALONUL !

Afaceri - Zboruri de agrement cu balonul

Ati vazut, cu siguranta, la televizor, un balon cu aer cald. Sau poate ca ati observat unul "pe viu", ancorat undeva pe post de suport publicitar. Dar ati zburat cu un astfel de aparat? Daca nu si daca doriti sa experimentati senzatia, la o inaltime care sa nu creeze disconfort, aveti acum posibilitatea. O firma din Bucuresti ofera amatorilor ridicari de la sol cu balonul in zbor captiv, in conditii de maxima siguranta.

Idei de afaceri: Zboruri de agrement cu balonul

Cum s-a nascut afacerea?
"Pana in 1997, nu am avut absolut nici o tangenta cu zborul", povesteste Ioan Istrate, director de marketing la firma Mediaon. "Dar in acel an, in 1997, am primit de la patronul firmei noastre sarcina sa fac o documentare despre tot ce inseamna balon cu aer cald, in vederea achizitionarii unui astfel de aparat de zbor. A trebuit deci sa ma interesez si sa aflu tot - constructie, principiu de functionare, instructaj pentru pilotare, oferte - si incet-incet am devenit foarte pasionat de domeniu.

Balonul a fost adus in 1998 si, cand s-a pus problema cine il va pilota, evident ca m-am oferit. Am plecat cu inca un coleg in Ungaria sa facem un curs de doua saptamani pentru obtinerea licentei de pilot, fiindca la noi in tara activitatea cu balonul nu era nici macar in faza de pionierat. Ulterior licenta s-a echivalat aici si astfel am devenit primii piloti de balon cu aer cald din Romania."

Idei de afaceri: Zboruri de agrement cu balonul

Un balon costa 30.000 de euro, fara taxe
"Dupa ce a fost adus in tara, balonul a trebuit sa fie inmatriculat. Inmatricularea presupune intocmirea unui dosar cu actele de provenienta, date tehnice despre capacitate si navigabilitate, apoi se face o verificare la sol si una in zbor s.a.m.d. La noi, la ora actuala, sunt inmatriculate doar 7-8 baloane, in timp ce in Ungaria sunt peste 300, iar in Statele Unite in jur de 10.000.

De vina pentru numarul redus de baloane din Romania este reticenta firmelor mari de aici de a folosi acest aparat ca suport publicitar, dintr-un spirit mai conservator, probabil. De aceea, noi a trebuit sa ne orientam spre o alta utilizare comerciala, anume evenimentele de firma: team building, dealers meeting sau ca o activitate conexa in cadrul unui eveniment mai amplu.

Concret, serviciul pe care il oferim este ridicarea pasagerilor in zbor captiv, deci cu balonul ancorat la sol, pana la inaltimea de 50-60 m sau mai mult, in functie de locatie si de lungimea franghiilor de ancorare. Intr-un interval de cateva ore putem ridica chiar si 100 de persoane. Tariful este pe ora si el se poate negocia in functie de numarul de zile si de numarul de ore pe zi."

Idei de afaceri: Zboruri de agrement cu balonul

Ridicarile nu se pot face oriunde
"Locatia dorita de client trebuie sa fie spatioasa, atat pentru balonul in sine (are 30 m inaltime), cat si pentru indeplinirea conditiilor de siguranta. Acest aparat nu este dirijabil si, daca te inalti prea sus si vine o pala mai puternica de vant, poti sa fii impins peste cladirile din jur. In spatiile deschise, in camp de exemplu, nu apar asemenea probleme.

De asemenea, foarte important este si intervalul orar de zbor: orele cele mai propice sunt dimineata si seara, cand atmosfera este mai calma. In rest, mai ales vara, sunt schimburi mai intense de caldura intre sol si atmosfera si se genereaza curenti care pot crea dificultati. De altfel, de aici vine si principalul obstacol in calea acestei afaceri, de la conditiile meteo: daca bate vantul foarte tare, ploua sau e furtuna, nu poti sa faci nimic si asta se intampla cam in 5% din cazuri. S-a intamplat odata sa plecam din Bucuresti, intr-o locatie destul de indepartata, sa stam trei zile si sa ploua in continuu."

Idei de afaceri: Zboruri de agrement cu balonul

Date tehnice ale aparatului
Atunci cand este plin cu aer si gata de zbor, un balon are un aspect impresionant: ocupa un volum de 4.000 mc si are o inaltime de 30 m. Impachetat insa pentru transport, el se transforma intr-un balot de cca 1,5 m in diametru. Nacela este construita dintr-un bambus foarte flexibil, dar si foarte rezistent totodata, si este captusita pe margine cu burete invelit in piele, pentru absorbtia socurilor. Capacitatea ei este de sapte persoane plus pilotul. Arzatorul este alimentat cu gaz depozitat in patru butelii, acestea asigurand mentinerea in aer timp de 2-4 ore, in functie de temperatura exterioara si de gradul de incarcare a nacelei.

Pregatirea balonului pentru zbor, din momentul descarcarii lui din masina si pana la aducerea in pozitia verticala, dureaza maximum o ora. Se monteaza mai intai nacela si arzatorul, apoi voalul balonului se intinde pe sol si la gura lui se pozitioneaza un ventilator de mare putere care il umple cu aer rece pana capata forma de para culcata. Dupa care in locul ventilatorului se aduce arzatorul (montat deja pe nacela), acesta incalzeste aerul din interior si astfel voalul se umfla si se ridica. Aparatul este ancorat la sol atat prin legarea cu franghii a nacelei de patru puncte fixe (stalpi, copaci), cat si prin legarea altor trei franghii de capatul superior al voalului, acestea formand un triunghi echilateral. Ele au rolul sa impiedice balonul sa oscileze in jurul axei sale verticale, ca limba unui metronom, in conditiile unui vant mai puternic.

Ridicarea se face prin incalzirea suplimentara a aerului din interior, actionand periodic maneta arzatorului, pana la atingerea altitudinii dorite, iar coborarea - prin rarirea actionarilor manetei. Cu alte cuvinte, pentru coborare aerul se incalzeste din ce in ce mai putin, dar se incalzeste totusi, altfel coborarea ar fi mai brusca. Oricum, chiar si in situatii extreme, cand se ramane fara gaz, voalul balonului actioneaza ca o parasuta si viteza de revenire pe pamant nu depaseste 6 m/s (mai mica decat viteza unui parasutist).

Echipa care gestioneaza bunul mers al unei ridicari cu balonul e formata din cinci oameni: pilotul si patru persoane care isi desfasoara activitatea doar la sol, pregatind si supraveghind ascensiunea.

Idei de afaceri: Zboruri de agrement cu balonul

Cine sunt clientii?
"Primul client a fost in 1998: o firma ne-a solicitat amplasarea balonului cu un banner publicitar in Piata Presei Libere. Ulterior insa, cum am mai spus, am remarcat o reticenta a firmelor de a apela la aceasta forma de publicitate, cu toate ca un mesaj promovat astfel ramane in memoria privitorilor (putini au prilejul de a vedea pe viu un asemenea aparat de zbor).

Ca urmare, afacerea s-a dezvoltat doar in directia ridicarilor de la sol cu balonul in zbor captiv, in cadrul unor evenimente ocazionate de lansari de produse sau servicii, campanii de imagine, team building, petreceri private etc. Acestea se pot face si iarna, cu conditia sa nu bata vantul si sa nu ninga prea tare. Consumul de gaz e chiar mai mic iarna, fiindca atmosfera e rece si, ca urmare, pentru ca balonul sa se ridice, aerul din interior nu trebuie incalzit prea mult.

Ar fi o oportunitate interesata sa amplasam balonul intr-un parc si sa oferim amatorilor ridicari la 50 m inaltime, ca o forma de divertisment. Dar, pentru a ne acoperi costurile, ar trebui sa ridicam 20 de persoane odata. Cu nacela pe care o avem nu putem face acest lucru."

"Am observat ca femeile sunt curajoase decat barbatii. In general, cei care au rau de inaltime sau se sperie de zgomotul arzatorului se ghemuiesc pe fundul nacelei, nu sunt interesati de nimic si cand ajung la sol zic mersi c-au scapat."

Idei de afaceri: Zboruri de agrement cu balonul

Afacerea in alte tari
In Statele Unite, de exemplu, afacerea este mai dezvoltata, in sensul ca se ofera zboruri propriu-zise cu balonul, la 1.000 de metri inaltime, pe distante care variaza in functie de viteza vantului. Amatorii nu trebuie decat sa puna mana pe telefon si sa se programeze pentru un zbor cu un balon cu aer cald (pe teritoriul S.U.A. sunt foarte multe firme care ofera un asemenea serviciu).

In ziua si la ora stabilite, clientii trebuie sa se prezinte in locul care le-a fost indicat la telefon, de obicei un camp din apropierea orasului. Trebuie sa fie imbracati un pic mai gros, iar persoanele inalte trebuie sa poarte palarie pentru a nu fi afectate de caldura arzatoarelor. Nu sunt admisi copiii sub 10 ani, iar gravidelor si persoanelor cu probleme cardiace li se atrage atentia asupra faptului ca li se poate face rau.

Zborul dureaza de obicei o ora, iar pilotul tine permanent legatura prin radio cu o echipa de la sol, care trebuie sa ii preia cu o dubita pe clienti de la locul de aterizare si sa ii aduca la punctul de plecare. Pretul acestei aventuri: in jur de 200 $ de persoana.

STAND MOBIL DE SUCURI NATURALE

Idei de afaceri: Stand mobil de sucuri naturale

Daca ati fost vara trecuta pe litoral, ati remarcat cu siguranta prezenta in statiuni a unor mini-standuri stradale unde intreprinzatori ingeniosi desfasurau o activitate extrem de simpla: inarmati cu o presa manuala de stors citrice, acestia ofereau doritorilor, pe loc, un suc natural de portocale, grapefruit sau lamai, la pretul de 4-5 lei paharul de 200 g.
Un asemenea suc racoros de citrice, obtinut din fructe stoarse sub ochii clientului, exercita o atractie maxima (mai ales in timpul verii), ca urmare este de inteles succesul de care s-a bucurat aceasta oferta. Unul dintre intreprinzatori marturisea ca vinde lejer 200 de pahare pe zi, obtinand, dupa scaderea tuturor cheltuielilor, un profit de aproape 300 de lei (pe zi!). Sa castigi intr-o singura zi 300 de lei este ceva extraordinar, cu atat mai mult cu cat activitatea in sine nu ridica nici un fel de probleme si se poate desfasura foarte bine intr-un spatiu de numai cativa metri patrati. Iata, asadar, suficiente argumente pentru a intra si dvs. pe aceasta piata care, asa cum veti vedea in continuare, nu se limiteaza nici pe departe strict la zona litoralului.

Idei de afaceri: Stand mobil de sucuri naturale

Cum se desfasoara activitatea
Know-how-ul afacerii este extrem de simplu: operatorul care lucreaza la un asemenea punct de vanzare nu trebuie decat sa ia pe rand cate o portocala, sa o taie in doua, sa aseze in presa una dintre jumatatile obtinute si sa traga de maneta in jos. Prin actionarea manetei, elementul superior al presei (cel care arata ca o palnie rasturnata) coboara si preseaza fructul contra elementului inferior (sub forma de con cu varful in sus), care este fix. Cele doua elemente tind sa se imbine fara sa lase nici un interstitiu intre ele si astfel are loc o stoarcere foarte eficienta, iar sucul obtinut se scurge prin niste orificii practicate in conul inferior direct in paharul ce va fi inmanat clientului. Dupa care operatia se repeta cu cealalta jumatate de portocala si tot asa.
Aceasta este toata activitatea. Nici macar nu este nevoie de o forta prea mare de apasare a manetei, deoarece presa este astfel proiectata incat sa stoarca si ultimul strop de suc din portocala. Dar, in ciuda simplitatii sale, intregul proces descris mai sus constituie un adevarat spectacol pentru trecatorii curiosi si el contribuie in mare masura la transformarea spontana a acestora in clienti fideli.

Idei de afaceri: Stand mobil de sucuri naturale

100% natural!
Marele avantaj fata de celelalte bauturi racoritoare sau chiar fata de celelalte sucuri naturale ambalate care se gasesc deja pe piata il constituie faptul ca in acest caz clientul vede cu ochii lui cum se obtine sucul de fructe. Aici e tot secretul: 100% natural! Cum sa rezisti tentatiei de a bea un astfel de suc cand vezi ca portocalele sunt stoarse in fata ta si stii, deci, absolut sigur ca respectivul suc nu contine nici o urma de coloranti artificiali sau alte chimicale?
In plus, insasi ideea de fruct stors este un element de atractie: in mediul urban (unde se recomanda sa se desfasoare aceasta afacere), cetatenii sunt obisnuiti ca toate alimentele sa le vina pe tava, gata ambalate in cutii care mai de care mai atragatoare, si deci imaginea sucului natural picurand dintr-un fruct proaspat are o doza clara de inedit, amintind de viata la tara, de natura.

Am vazut, deci, ca produsul in sine este deosebit de atractiv. Si acest lucru constituie, evident, un argument foarte important in favoarea demararii acestei afaceri, dar el nu este singurul: astfel, activitatea se poate desfasura cu succes in orice loc frecventat de cat mai multi oameni. De exemplu, instalati un asemenea storcator la mare, pe plaja, in plin sezon turistic, intr-un parc sau oriunde are loc un spectacol in aer liber, un meci sportiv (indiferent ca e vorba de fotbal, handbal, hochei sau volei), o reuniune de orice fel. Toate acestea constituie ocazii excelente pentru a castiga bani frumosi.

Investitia in aceasta afacere este de numai cateva sute de euro, insemnand presa si amenjarea unui stand. Presa de citrice costa, in functie de model, in jur de 100 de euro si functionarea ei este, asa cum am vazut, banala, dar si foarte sigura: fiind mecanica, aceasta presa nu are cum sa va lase balta in mijlocul activitatii, asa cum s-ar intampla in cazul unui storcator electric de fructe caruia i se defecteaza motorasul. Se recomanda totusi sa achizitionati doua astfel de prese, dar nu pentru ca una ar putea sa se defecteze, ci din cu totul alt motiv: cu doua prese puteti rezolva doi clienti in acelasi timp (ajutat, bineinteles, de un coleg), lucru extrem de binevenit daca la standul dvs. se formeaza coada.
Presa este, de fapt, cheia intregii afaceri. Pe langa faptul ca stoarce foarte eficient fructele, ea are si o constructie foarte potrivita acestui scop, de vanzare stradala: piesele metalice sunt din otel inox, designul este suplu si atractiv, astfel incat clientul este tentat sa se apropie fie si numai din curiozitate (“Ce face oare aparatul asta dragut?”); in plus, presa permite observarea intregului proces de lucru – un aspect foarte important, dupa cum am descris mai sus. Vanzarile ar scadea, cu siguranta, daca aparatul nu ar colecta sucul direct in paharul de 200 de grame, ci intr-un recipient mai mare, din care sa se umple, ulterior, paharele clientilor. In acest caz, clientii n-ar mai avea controlul asupra naturaletii produsului si ar putea banui ca in respectivul recipient are loc o diluare cu apa. Si oferta si-ar pierde tot farmecul.

Idei de afaceri: Stand mobil de sucuri naturale

Cat de profitabila este afacerea?
In calculul profitabilitatii acestei afaceri nu intra, in principal, decat trei elemente: costul portocalelor, chiria pentru spatiul unde va fi amplasat standul si costul paharelor de unica folosinta. Portocalele le veti achizitiona de la un angro de fructe. Puteti obtine aici un pret de 2-3 lei/kg, dar, daca stabiliti o relatie de aprovizionare stabila cu un anumit furnizor, acest pret poate fi chiar mai mic. Aprovizionarea o puteti face chiar si numai o singura data pe saptamana, deoarece portocalele rezista bine timp de mai multe saptamani, si astfel reduceti semnificativ cheltuielile cu transportul. Revenind la calculatie, 1 litru de suc natural se poate obtine (prin stoarcere cu presa mecanica) din cca 2,4 kg de portocale. Asta inseamna ca un pahar de 0,2 litri de suc se obtine din cca 0,5 kg de portocale, ceea ce conduce la urmatoarele cifre:

Idei de afaceri: Stand mobil de sucuri naturale

Costuri
Portocale (0,5 kg x 2,5 lei/kg).....................1,25 lei/pahar
Pahar.......................................................................0,1 lei
Numar de pahare vandute intr-o zi obisnuita......100 buc.
Total costuri marfa (1,35 lei x 100 buc.)...............135 lei
Chirie locatie.......................................................40 lei/zi
Transport(*).........................................................15 lei/zi
Apa, diverse.....................................................….5 lei/zi
Total costuri 195 lei/zi
Venituri
100 pahare x 3.5 lei/pahar.......................…......... 350 lei

Profit brut.............................…….…......cca 150 lei/zi

Idei de afaceri: Stand mobil de sucuri naturale

O vanzare de 100 de pahare pe zi este chiar modesta, tinand cont de posibilitatile afacerii. In unele locatii vanzarile zilnice pot atinge cu usurinta cifra de 200 de pahare!

In cazul unei retele de 5 standuri, singura cheltuiala semnificativa care apare in plus fata de situatia prezentata mai sus este reprezentata de salariile vanzatorilor (angajarea de vanzatori devine indispensabila la un asemenea nivel). Si, pastrand modelul calculatiei anterioare, rezulta un profit brut de peste 15.000 de lei pe luna!
Viitorul afacerii consta, asadar, in cucerirea pietei din aproape in aproape – plecati cu un singur stand, castigati intr-un timp foarte scurt banii necesari pentru a deschide si un al doilea stand, va formati o retea de 5-10 standuri si asa mai departe...

(*) Pentru 100 de pahare de suc natural sunt necesare 50 kg de portocale, care se pot transporta intr-o singura cursa la stand.

Idei de afaceri: Stand mobil de sucuri naturale

Retineti!

1. Piata acestei afaceri in Romania este absolut libera. Concurenta este zero deoarece barurile, principalii ofertanti de sucuri naturale ce pot fi servite pe loc, nu au posibilitatea sa se aseze exact in mijlocul fluxului de trecatori, asa cum aveti dvs., iar sucurile naturale ambalate nu sunt 100% naturale (contin si conservanti, altfel n-ar putea fi pastrate saptamani intregi in rafturile magazinelor).

2. Oamenii sunt foarte dornici sa consume produse naturale si, daca li se ofera asemenea produse, sunt dispusi sa plateasca fara ezitari pretul cerut. Nu uitati ca traversam o perioada in care alimentatia sanatoasa castiga din ce in ce mai mult teren, o perioada in care oamenii devin din ce in ce mai constienti ca starea lor de sanatate depinde esential de calitatea alimentelor pe care le consuma. Si lucrurile stau exact la fel si in cazul bauturilor racoritoare, dovada faptul ca, in Occident, bauturi racoritoare renumite trec pe planul doi in preferintele consumatorilor, tocmai pentru ca nu sunt naturale. Se pare deci ca viitorul va apartine celor care vor veni cu o oferta adaptata acestei tendinte.

3. In tarile din America de Sud, unde fructele proaspete se gasesc din abundenta, asemenea prese manuale pentru citrice sunt intalnite la fiecare colt de strada. Orice pieton insetat poate bea astfel un suc natural la fel cum ar bea apa. De ce aceasta oferta nu ar functiona la fel si in alte tari, in Romania, de exemplu? Nu uitati ca orice lucru are un inceput. Trebuie doar sa realizati ca puteti deveni unul dintre pionierii acestei activitati in Romania, cu toate beneficiile care rezulta din faptul ca veti exploata printre primii o piata virgina.

4. Asa cum am vazut mai inainte, un singur stand de vanzare va poate aduce venituri de mii de lei pe luna. Si acum imaginati-va ce venituri va poate aduce o retea de 5-10 astfel de standuri sau chiar mai multe, functionand toate sub aceeasi firma si avand aceeasi infatisare cocheta, usor de recunoscut. Nu e greu sa gasiti 10 locatii potrivite pentru standurile dvs. intr-un oras de marime medie si, in plus, va puteti extinde la nivelul intregului judet. Totul depinde de capacitatea dvs. de organizare, pentru ca investitia, chiar si in cazul unei asemenea retele, ramane totusi foarte accesibila.

5. Principala sarcina pe care o veti avea de rezolvat va fi aprovizionarea standului (standurilor) cu fructe: portocale, grapefruit etc. Nu e vorba de nimic dificil – aprovizionarea este un lucru banal, care sta la baza oricarei activitati comerciale. Trebuie doar sa luati legatura cu angrosistii de fructe din zona de desfasurare a afacerii si sa negociati cu ei un pret bun si un sistem avantajos de livrare (ridicare) a marfii.

6. Activitatea este ideala ca o a doua ocupatie. Puteti sa va desfasurati slujba actuala in program normal, cinci zile pe saptamana, si in weekend sa mergeti cu standul dvs. de sucuri naturale intr-un parc, de exemplu. Ati remarcat, desigur, cat de ocupati sunt la sfarsitul saptamanii cei care vand in parcuri vata de zahar, gogosi, snacks-uri, popcorn si, bineinteles, bauturi racoritoare; ca urmare, oferta dvs. de ce n-ar avea succes? Daca prindeti vreme frumoasa si lumea iese la plimbare, puteti vinde lejer 200 de pahare pe zi, adica puteti castiga fara prea mult efort cca 600-700 de lei in doar doua zile.

7. Afacerea nu prezinta, practic, nici un risc. Ganditi-va logic: ce ati putea risca? Aici nu e vorba nici de o chirie costisitoare a unui spatiu comercial, pe care sa cautati sa o acoperiti din incasari, nici de vreun stoc de marfa de care sa trebuiasca sa scapati, nici de vreo posibila schimbare a situatiei pietei. Atata timp cat in Romania se vor vinde bauturi racoritoare (de orice fel) dvs. veti prospera, pentru ca sucul dvs. de fructe este mult mai atractiv decat orice bautura nenaturala.

8. Cel mai interesant element, pana la urma, este faptul ca investitia in aceasta afacere se recupereaza in numai cateva zile de functionare a standului dvs. O investitie de numai 200-300 de euro va ofera asadar posibilitatea sa obtineti castiguri de aproape 1.000 de euro pe luna! Fara perioade de rodaj, fara cheltuieli de marketing, fara nici o bataie de cap, practic.

“Sunt perioade in care abia fac fata cererii de fier forjat!”

Pentru ca fierul forjat sa devina insa un element de valoare e nevoie de mana unui specialist in domeniu. Un astfel de specialist este Mircea Tibuleac din Sibiu, de meserie arhitect, care creeaza, proiecteaza si executa cu ajutorul mesterilor sai orice se poate face din fier forjat, de la mici piese pana la ansambluri arhitecturale mari. Forme neasteptate, care par venite din negura timpului, forme moderne cu aer sobru sau ca o broderie, toate poarta amprenta harului creatorului si maiestria mesterului fierar. Este un domeniu in care satisfactiile nu vin doar din profiturile obtinute, ci si din creatia in sine.

“Sunt perioade in care abia fac fata cererii de fier forjat!”

Forja afacerii cu fier forjat
Realizarea fierului forjat nu a fost prima afacere a sibianului. Mircea Tibuleac facea afaceri si inainte de Revolutie. “Inceputul din ‘90 a fost continuarea unei activitati secundare de 10 ani”, povesteste dansul. “Chiar si atunci aveam cinci angajati, neoficial, pentru ca nu exista posibilitatea de incadrare. Activitatea din care imi suplimentam veniturile era productia de unicate si serii mici de obiecte de marochinarie pe care le vindeam prin magazinele Fondului Plastic. Era o activitate pe care o desfasuram dupa orele de serviciu, avand si o deprindere practica, sa spunem genetica. De cand ma stiu creez, asta am facut si inainte si dupa ‘90. Imediat dupa aparitia Legii 54, mi-am facut firma si am inceput proiectarea si productia de embleme. Aceasta a fost prima firma si primul produs cu acte in regula.”
Firma Axis Grup a aparut in 1994, odata cu decizia temerara de a promova un concept nou pe piata sibiana, cel de arhitectura de interior la cheie. Dar pasul a fost gandit, sustinut si bazat pe experienta de 10 ani (1980-1990) ca proiectant si responsabil al executiei lucrarilor privind modernizarea bazei si intretinerea turismului din judetul Sibiu. O activitate foarte complexa si diversa aplicata tuturor spatiilor de cazare, de la refugii alpine pana la hoteluri de lux.
Conceptul de arhitectura la cheie a fost sustinut si prin intermediul a 54 de emisiuni tv locale. “Imi formam piata, pentru ca eu ma adresam unei piete care nu exista. Clientul roman este in curs de formare, chiar si in momentul de fata, ca de altfel si multi dintre intreprinzatori si angajati.”
Dupa sase ani, dl.Tibuleac s-a gandit sa reduca activitatea, intrucat era mult prea complexa si in paralel aparusera multe firme care ofereau acest gen de servicii. A preferat specializarea. Aceasta a insemnat dezvoltarea atelierului care realiza fier forjat si care pana atunci avea doar o activitate secundara.

“Sunt perioade in care abia fac fata cererii de fier forjat!”

Cea mai mare problema: formarea si fidelizarea mesterilor
De ani buni, la noi in tara nu se mai practica formarea traditionala a mestesugarilor, din faza de ucenic, calfa, mester. Parcurgerea acestor etape este importanta atat pentru insusirea meseriei cat si pentru formarea caracterului in privinta relatiilor colegiale, cu superiorii si bineinteles cu clientii.
Pe o perioada de cativa ani, dl. Tibuleac a reusit, in colaborare cu Camera de Comert a mestesugarilor din Mainz, sa obtina cursuri pentru fierarii sai, cursuri care s-au tinut si in Romania si in Germania. Este greu sa reinvii un mestesug care s-a pierdut, dar si mai greu este sa-l mentii in viata.
“In cei 10 ani in care am lucrat in investitii turistice am calatorit foarte mult ca ghid si conducator de grupuri de turisti romani in strainatate. Din fiecare calatorie veneam cu sute de diapozitive care au contribuit mult la pregatirea mea profesionala. Anul ‘90 m-a prins cu incalzirea facuta, am dat treningul jos si am intrat pe pista. Dar nu am luat in calcul si resursele umane, pe cei cu care voi alerga pe pista. La majoritatea nu vad ravna de a munci si nici competenta, ci doar interes pentru nivelul salariului. Am cateva nuclee pe care ma pot baza, insa doua treimi din masa moleculara a firmei mele este migratoare. Asta se intampla in special din cauza salariilor. Un fierar in Olanda, care face ce face fierarul meu la Sibiu, ia 15.000 de euro pe luna, o diferenta mare fata de salariul mediu pe care il pot eu oferi (300-350 euro). Daca el primeste o oferta sa demoleze o fabrica in Germania pentru 700 de euro, pleaca acolo.
Ca sa pastrez un echilibru as putea mari preturile, insa mi-as limita segmentul de piata si as pati ceea ce se intampla in Occident. Acolo mai exista un numar infim de clienti care-si pot permite lucrari unicat din fier forjat autentic datorita pretului foarte ridicat al acestora.”

“Sunt perioade in care abia fac fata cererii de fier forjat!”

Fierul forjat autentic creste valoarea unei cladiri
Sistemul de lucru se bazeaza pe discutia dintre client si arhitect, care trebuie sa fie cat mai sincera si directa. Adica, vorba d-lui Tibuleac, “asa cum in medicina un medic caruia ii spui toate simptomele cade pe diagnostic, asa si in design arhitectul cade pe solutie.”
Dupa ce a fost gasita varianta si clientul este de acord cu ea, arhitectul incepe munca de proiectare avand discutii suplimentare ori de cate ori este necesar pentru stabilirea unor mici detalii sau modificari pe parcurs. Dosarul cu proiectul care se prezinta clientului contine si o anexa cu oferta de pret. Pretul final se incadreaza de regula in bugetul lucrarii, stabilit de comun acord cu clientul inca de la prima discutie, in tema de proiectare.
“In momentul de fata majoritatea investitorilor din Romania au acces la fier forjat autentic, insa nu realizeaza cat este de valoros. Ca arhitect ii consiliez, le arat ca banii investiti in acest gen de lucrari care innobileaza investitia nu sunt bani irositi. De exemplu, daca cineva da pe o copertina, o balustrada si un gard 5.000-6.000 de euro si maine isi vinde investitia, ia in plus cel putin 15.000 de euro pe aceea casa, daca aceste produse sunt facute corect. Cei care vin sa faca afaceri imobiliare in Romania au un alt gen de pregatire in spate si stiu sa aprecieze lucrul de valoare. Fierul forjat autentic acum pe acele piete este rar, practic sunt foarte putini oamenii dintr-o tara care isi pot permite, si majoritatea apeleaza la fierul forjat facut industrial sau la simple confectii metalice.
Noi inca nu stim sa ne apreciem si sa pastram valorile. Exista marele pericol, din lipsa informatiilor si a specialistilor, ca oamenii sa-si deterioreze cladirile de valoare, sa le lipseasca de substanta autentica. Situatia e comparabila cu cea a unui un automobil de epoca caruia i-ai schimbat mai multe piese la motor – automobilul isi pierde valoarea. La fel si o constructie, daca incepi sa arunci geamurile, obloanele, copertinele, eventualele decoratii existente si le inlocuiesti cu banalele rulouri din pvc, cu o copertina din stiplex si grilaje din fier beton la ferestre, acea investitie este ca si cum ai arunca-o la gunoi. Si in loc sa iei de exemplu 100.000 de euro pe ea, primesti numai 60.000.”

“Sunt perioade in care abia fac fata cererii de fier forjat!”

“17 ore pe zi nu-mi ajung pentru a face fata cererii!”
Produsele din fier forjat autentic sunt cautate. Dovada stau zecile, poate chiar sutele de obiective create si executate de firma Axis Grup. In privinta profitabilitatii, desigur, firma este in ascensiune, insa cifrele nu reflecta inca valoarea muncii depuse. Aceasta deoarece preturile produselor sunt de 5-10 ori mai mici, in conditiile in care majoritatea cheltuielilor s-au aliniat celor occidentale.
Cifra de afaceri de anul trecut (2006) a fost de circa 6 miliarde de lei vechi. Premisele lui 2007 sunt si mai incurajatoare, avand in vedere demararea in forta a activitatii in acest an.
“Am in pregatire o balustrada importanta vis a vis de Biserica Ursulinelor, in piateta ce se formeaza la intersectia dintre strazile Avram Iancu si General Magheru. Dar trebuie sa mentionez ca am facut, in urma cu cativa ani, si lucrari de restaurare in zona istorica a Sibiului. Ma mandresc cu fantana istorica din Piata Mare, precum si cu participarea la restaurarea Podului Minciunilor (tot monument istoric), impreuna cu o firma din Austria.”
Dar cele mai multe lucrari sunt pentru persoane fizice care au o investitie in curs sau care vor sa modernizeze sau sa-si restaureze o constructie. Un alt segment important il reprezinta cei care isi amenajeaza spatii de alimentatie publica sau pentru servicii hoteliere (restaurante, cafenele, baruri, pensiuni). “Legat de pensiuni, as vrea sa mentionez o lucrare de referinta realizata la Ighiu”, povesteste dl. Tibuleac, “un han unde am lucrat timp de cinci ani, cate un pic. Proprietarul, de origine italiana, a comandat initial scaune si mese si, in momentul in care i le-am dus, am constatat ca vrea sa le puna intr-un cort exterior din lemn si prelata. In momentul acela i-am spus direct: «Nu este posibil ca tu, care vii dintr-o tara-muzeu cum este Italia, sa pui obiectele astea aici». Nestiind ce sa faca, m-am oferit sa-l ajut.”
Pentru acel han arhitectul a proiectat toata incinta de 5.000 mp (gradina si terase) si, cu echipa de mesteri, i-a creat si niste “ruine” din piatra naturala si materiale din diferite sapaturi arheologice pe care le-a adus italianul. Apoi i-a facut scarile interioare si exterioare. “Una din scarile de la Ighiu are si o poveste interesanta”, spune dl. Tibuleac. “Cel care conducea investitiile proprietarilor de la palatul Ghica de pe Calea Victoriei a poposit la Ighiu, a vazut scara, i-a placut si a trimis un inginer si un arhitect ca sa o copieze. Au incercat sa o reproduca in Bucuresti, dar cand a vazut-o coordonatorul., le-a zis: «Aruncati-o si aduceti-mi-l pe cel care a facut lucrarea originala! Cu voi am terminat!». Si asa am avut ocazia sa fac cateva lucrari la Palatul Ghica. Ca lucrari de referinta mai pot adauga restaurantul Civic Center din Brasov si Casa Doina de pe B-dul Kisseleff din Bucuresti, insa marea majoritate a clientilor sunt persoane fizice din zona Pipera, Iancu Nicolae, Snagov, Baneasa. Sunt oameni care au posibilitati financiare mari. Lucrarile avantajoase sunt in obiective, echipez case si constructii cu tot ce se poate executa din fier forjat.
De cand lucrez in acest domeniu nu am reusit sa repet o lucrare, sa pot sa spun ca folosesc proiectul lui Ionescu si ma duc si-l realizez si pentru Popescu, este exclus. Mereu intervine partea subiectiva care intra in crearea unui produs, adica gustul omului, stilul casei, ideile mele sau ale clientului. Cu toate ca initial cei mai multi dintre clienti prefera un model pe care l-au vazut ei undeva, intr-o fotografie sau montat la o cladire. Probabil ca se va putea uza si de varianta aceasta in momentul in care preturile se vor alinia la cele normale si, in paralel, sa va face o standardizare. Aceste produse vor putea sa inceapa sa fie rodul unor activitati comerciale de baumark, adica sa stea in rastele, gata facute si sa poata fi pregatite pentru montat. Asta presupune sa se stie in general cat costa un gard inalt de atat si lat de atat, cat costa un panou, o poarta etc. De exemplu, balustradele mele variaza ca pret intre 45-50 euro si 650 euro, iar o copertina poate costa intre 300 si 2.800 de euro. Pe site-ul firmei se gasesc multe modele de produse: copertine, garduri si porti, balustrade, etajere, oglinzi, suporturi, mobilier, diverse obiecte decorative. Cerere este si sunt perioade in care abia fac fata si 17 ore pe zi nu-mi ajung.”

“Sunt perioade in care abia fac fata cererii de fier forjat!”

Cum se modeleaza fierul
Materialul folosit este OL37 (otel laminat). Si in acest sens exista un inconvenient – in Romania nu se gaseste otel mai moale si modelarea se face foarte greu cu OL37. In mod normal, ar trebui un OL15 sau chiar OL7, astfel incat deformarea sa se faca mult mai usor. “Se depune efort suplimentar pentru a realiza un produs de calitate si, in plus, folosesc un otel superior la ce nu trebuie”, explica Mircea Tibuleac. “Dar nu este inca suficienta cerere ca sa atraga atentia unor producatori de laminate ca sa schimbe productia. Asemenea furnizori lucreaza cu mii si sute de mii de tone. Ei nu schimba sarja pentru ca eu, din Sibiu, am nevoie de 200 kg de nu stiu ce profil.”
Prelucrarea obiectelor din fier forjat se face prin metoda traditionala, adica forjorul sau fierarul incalzeste metalul in vatra cu carbuni pana se inroseste si il prelucreaza prin batere pe nicovala. Il incalzeste de cate ori este necesar, succesiv pana finalizeaza piesa pentru ca metalul se raceste permanent si nu se mai poate modela. In functie de complexitatea modelului, fierarul asuda mai mult sau mai putin. “Asta insemna un timp greu de intuit pentru omul de rand care nu are experienta si daca se uita la un obiect si pune langa el pretul exclama: «Pai de ce este asa de scump, ca uite ce mic este!». Pentru ca noi nu vindem kilogramul de fier, valoarea metalului este mult prea mica in comparatie cu manopera. Acolo este valoarea.”
Dupa ce subansamblele sunt prelucrate la forja in vatra cu carbuni, ele sunt preluate de lacatusi pentru asamblare. Sunt trei forjori in sectie care pregatesc subansamblele, care apoi sunt adunate laolalta si compun produsul final. Operatiunea de asamblare o fac lacatusii montatori care, in final, le monteaza in obiectiv. Se folosesc aparate si scule traditionale in lacatuserie: menghina, pila, ciocan, aparat de sudura, clesti, precum si diverse dispozitive cu ajutorul carora se realizeaza unghiurile sau curburile. “Mijloacele de lucru sunt rudimentare, nu este o tehnologie deosebita, eu insist pe meseria celui care tine pila, ciocanul sau bomfaierul in mana, caci de el depinde calitatea produsului. Evident, calitatile lucratorului se vor rasfrange asupra produsului.
In majoritatea cazurilor, se lucreaza dupa sabloane facute la scara 1:1 de noi. In momentul in care dam proiectul, dam si sablonul la scara 1/1 care se asaza pe bancul de lucru. Lacatusul deformeaza, apoi asaza piesa pe bancul de lucru, iar masoara si iar merge sa o deformeze pana cand iese perfect. Pe scurt, cele patru etape principale sunt: forjarea, modelarea, asamblarea si finisarea.”